AFINÁTĂ,afinate, s. f. Băutură alcoolică preparată din afine. – Din afină + suf. -ată (după vișinată). (Sursa: DLRM )
afinátă s. f., pl. afináte (Sursa: Ortografic )
AFINÁ,afinez, vb. I. Tranz. 1. A separa de impurități o masă metalică. 2. A subția firele de lână, de bumbac etc. – Din fr. affiner, it. affinare. (Sursa: DEX '98 )
A AFINÁ ~éztranz. 1) (impurități) A separa în timpul topirii dintr-o masă metalică. 2) (fire de bumbac, de lână etc.) A subția făcând (mai) fin. /<fr. affiner, it. affinare (Sursa: NODEX )
AFINÁvb. I. tr.1. A înlătura impuritățile dintr-o masă metalică. 2. (Text.) A subția, a face firele foarte fine. [< fr. affiner]. (Sursa: DN )
afiná (a purifica, a subția) vb., ind. prez. 1 sg. afinéz, 3 sg. și pl. afineáză (Sursa: Ortografic )