AFABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi afabil; c**********e. – Din fr. affabilité, lat. affabilitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
AFABILITÁTE f. Caracter afabil. A răspunde cu ~. /<fr. affabilité, lat. affabilitas, ~atis (Sursa: NODEX )
AFABILITÁTE s.f. C**********e, bunăvoință; blândețe. [Cf. fr. affabilité, lat. affabilitas]. (Sursa: DN )
AFABILITÁTE s. f. însușirea de a fi afabil. (< fr. affabilité, lat. affabilitas) (Sursa: MDN )
AFABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi afabil. – Fr. affabilité (lat. lit. affabilitas, -atis). (Sursa: DLRM )
AFABILITÁTE s. v. afecțiune, bunăvoință, c**********e, prietenie. (Sursa: Sinonime )
afabilitáte s. f., g.-d. art. afabilității (Sursa: Ortografic )
afabilitáte f. (lat. affabílitas, -átis). Calitatea de a fi afabil. (Sursa: Scriban )
