Dex.Ro Mobile
ADORÁT, -Ă, adorați, -te, adj. (Adesea substantivat) Extrem de iubit. ♦ (Despre o divinitate) Slăvit, cinstit, venerat. – V. adora. (Sursa: DEX '98 )

ADORÁT, -Ă adj. (adesea s.) Foarte iubit. ♦ Venerat, slăvit. [< adora]. (Sursa: DN )

ADORÁT, -Ă, adorați, -te, adj. (Adesea substantivat) Extrem de iubit. ♦ Venerat, slăvit. – V. adora. (Sursa: DLRM )

ADORÁT adj. divinizat, idolatrizat, venerat, (înv.) cinstit. (Persoană ~.) (Sursa: Sinonime )

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi cu pasiune, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare. (Sursa: DEX '09 )

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, fără limită, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare. (Sursa: DEX '98 )

A ADORÁ adór tranz. 1) A iubi cu patimă. 2) (persoane, ființe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admirație exagerată; a respecta în mod deosebit; a venera; a idolatriza; a zeifica; a diviniza. /<fr. adorer, lat. adorare (Sursa: NODEX )

ADORÁ vb. I. tr. 1. A iubi foarte mult, fără limite. 2. A slăvi, a diviniza; a venera (o divinitate). [< fr. adorer, cf. it., lat. adorare]. (Sursa: DN )

ADORÁ vb. tr. 1. a iubi foarte mult, fără limite. 2. a diviniza; a venera. (< fr. adorer, lat. adorare) (Sursa: MDN )

ADORÁ, adór, vb. I. Tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi o divinitate. – Fr. adorer (lat. lit. adorare). (Sursa: DLRM )

ADORÁ vb. a diviniza, a idolatriza, a venera, (înv.) a cinsti, a slăvi. (Își ~ soția.) (Sursa: Sinonime )

adorá vb., ind. prez. 1 sg. adór, 3 sg. și pl. adóră (Sursa: Ortografic )

adór, a -á, v. tr. (lat. ad-óro, -oráre). Mă închin luĭ Dumnezeŭ. Fig. Iubesc cu pasiune: a adora muzica. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
adora   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) adora adorare adorat adorând singular plural
ado adorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ador (să) ador adoram adorai adorasem
a II-a (tu) adori (să) adori adorai adorași adoraseși
a III-a (el, ea) ado (să) adore adora adoră adorase
plural I (noi) adorăm (să) adorăm adoram adorarăm adoraserăm, adorasem*
a II-a (voi) adorați (să) adorați adorați adorarăți adoraserăți, adoraseți*
a III-a (ei, ele) ado (să) adore adorau adora adoraseră
* Formă nerecomandată

adorat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adorat adoratul adora adorata
plural adorați adorații adorate adoratele
genitiv-dativ singular adorat adoratului adorate adoratei
plural adorați adoraților adorate adoratelor
vocativ singular
plural