A le crede toate lăptoase = a le crede pe toate adevărate; a fi lesne crezător
A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat
A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute
A vorbi cu păcat = a aduce învinuiri nedrepte, a greși, a se face vinovat spunând lucruri neadevărate
A(-și) lepăda masca = a înceta de a se mai preface, a se arăta sub adevărata înfățișare morală
A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; c) a sugera cuiva ceva
A-și da arama pe față = a-și arăta adevăratul caracter (nemairespectând conveniențele sociale, politețea)
Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat
Cu tot dinadinsul = a) cu toată stăruința, cu orice preț; b) cu adevărat, în adevăr
Frate bun (sau adevărat, drept sau, , dulce) = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții
Tată bun = tată adevărat
În (toată) puterea cuvântului = în adevăratul înțeles al cuvântului
În (toată) puterea cuvântului = în înțelesul adevărat, pe deplin, cu desăvârșire
ADEVĂRÁT, -Ă,adevărați, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni; netăgăduit, incontestabil, real. ◊ Loc. adv. Cu adevărat = într-adevăr. 2. (În opoziție cu fals) Veritabil, autentic. 3. (Adesea adverbial; în opoziție cu greșit) Drept, just, corect. 4. Sincer, neprefăcut. – V. adevăra. (Sursa: DEX '98 )
ADEVĂRÁT1adv. În conformitate cu adevărul; just. /Din adevăr (Sursa: NODEX )
ADEVĂRÁT2 ~tă (~ți, ~te) 1) Care este în concordanță cu adevărul și cu realitatea; drept; just. Știre ~tă. 2) Care este veritabil, nefalsificat. Iscălitură ~tă. ◊ Cu ~ într-adevăr; drept. 3) (despre persoane) Care acționează în conformitate cu adevărul; drept. Prieten ~. Om ~. /Din adevăr (Sursa: NODEX )
ADEVĂRÁ vb. I. v. adeveri. (Sursa: DLRM )
ADEVĂRÁT, -Ă,adevărați, -te, adj. 1. (În opoziție cu mincinos; adesea adverbial) Conform cu adevărul. 2. (În opoziție cu fals) Veritabil, real. ♢ Loc. adv. Cu adevărat = într-adevăr. ♦ Autentic, original, nefalsificat. ♦ Netăgăduit. 3. (În opoziție cu inexact; adesea adverbial) Just, corect, drept. – V. adevăra. (Sursa: DLRM )
ADEVĂRÁT adj., adv. 1. adj. aievea, autentic, cert, incontestabil, neîndoielnic, neîndoios, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, sigur, veridic, veritabil. (Un lucru ~.)2. adv. (interogativ) cert, serios, sigur. (- Așa s-au întâmplat lucrurile! – ~ ?)3. adj. corect, drept, exact, just. (Concluzii ~.)4. adv. drept, just. (A vorbit ~.)5. adj. autentic, curat, neaoș, veritabil, (pop. și fam.) sadea, get-beget. (Moldovean, țăran ~ .)6. adj. v. efectiv. 7. adj. v. sincer. 8. adj. autentic, curat, nefalsificat, original, veritabil. (Artă ~; bea o cafea ~.) (Sursa: Sinonime )
adevărá (-veréz, -át), vb. A confirma, a susține, a întări justețea unui fapt. – Var. adeveri. < Lat. *addeverāre, cf. it. avverare, fr. avérer, sp. averar. Var. este astăzi forma cea mai curentă. Der. adevărat, adj. (conform cu adevărul, autentic, veritabil); adeverință, s. f. (adevăr, dovadă); adeveritor, adj. (care adeverește); adeveritor, s. m. (în dreptul vechi, 12 boieri desemnați să cerceteze și să judece orice pricină la care se consideră necesară o examinare de experți); neadevărat, adj. (fals, mincinos). (Sursa: DER )
adevărát adj. m., pl. adevăráți; f. sg. adevărátă, pl. adevăráte (Sursa: Ortografic )
de-adevărát loc. adv. (Sursa: Ortografic )
adevărát, -ă adj. Conform adevăruluĭ. Sincér: amic adevărat. Care are calitățile esențiale naturiĭ sale: un diamant adevărat. Convenabil, potrivit: ĭacă adevăratu săŭ loc! Astr. Timp adevărat, timp măsurat pin [!] mișcarea reală a pămîntuluĭ. Adv. În adevăr: adevărat așa (vechĭ cu adevărat). – Vechĭ și deadevăr (ea dift.), adj. și adv., fem. ară, pl. ere. (Sursa: Scriban )
adeveréz, a -ărá v. tr. (lat. ad-de-verare, d. vérum, adevăr). Vechĭ Adeveresc. Mărturisesc adevăru. – În Serbia adăvărez, a -á. (Sursa: Scriban )
