ACROMICRÍE s. f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creștere a capului și a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie. (Sursa: DEX '98 )
ACROMICRÍEs.f. (Med.) Sindrom glandular provocat de insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, caracterizat prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. [Gen. -iei. / < fr. acromicrie, cf. gr. akron – extremitate, mikros – mic]. (Sursa: DN )
ACROMICRÍEs. f. stare anormală prin insuficiența secreției hormonului de creștere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităților și a craniului. (< fr. acromicrie) (Sursa: MDN )
acromicríe s. f. (sil. -cro-, -cri-), art. acromicría, g.-d. acromicríi, art. acromicríei (Sursa: Ortografic )