ACRIMONÍE s. f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. – Din fr. acrimonie. (Sursa: DEX '96 )
ACRIMONÍE s. f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. – Din fr. acrimonie. (Sursa: DEX-S )
ACRIMONÍE s.f. (Franțuzism) Calitatea a ceea ce este acrimonios; ton acrimonios. [Gen. -iei. / < fr. acrimonie]. (Sursa: DN )
ACRIMONÍE s. f. caracter agresiv, caustic al cuiva, sarcasm. (< fr. acrimonie) (Sursa: MDN )
ACRIMONÍE s. v. sarcasm. (Sursa: Sinonime )
acrimoníe s. f. (sil. -cri-, ni-e), g.-d. art. acrimoníei; pl. acrimoníi (Sursa: Ortografic )
ACRIMONÍE ~i f. Atitudine plină de ironie sarcastică. /<fr. acrimonie (Sursa: NODEX )
| acrimonie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | acrimonie | acrimonia |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | acrimonii | acrimoniei |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | acrimonie, acrimonio |
| plural | — |
