ACREDITÁR, -Ă adj., s. n. (stat) în care este numit un diplomat. (< acredita + -ar) (Sursa: MDN )
acreditár adj. m., pl. acreditári; f. sg. acreditáră, pl. acreditáre (Sursa: Ortografic )
| acreditar adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | acreditar | acreditarul | acreditară | acreditara |
| plural | acreditari | acreditarii | acreditare | acreditarele |
| genitiv-dativ | singular | acreditar | acreditarului | acreditare | acreditarei |
| plural | acreditari | acreditarilor | acreditare | acreditarelor |
| vocativ | singular | acreditarule | acreditaro |
| plural | acreditarilor | acreditarelor |
