A ține (cuiva) isonul = a) a acompania o melodie; b) a aproba, a susține vorbele sau faptele cuiva, a-i face pe plac
A ține hangul = a) a acompania o melodie; b) a însoți, a întovărăși; c) a ține partea cuiva, aprobând tot ce face și ce spune; a face pe placul cuiva, a cânta cuiva în strună
ACOMPANIÁ,acompaniez, vb. I. Tranz. 1. A susține o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ține isonul. 2. A întovărăși, a însoți pe cineva. [Pr.: -ni-a] – Din fr. accompagner. (Sursa: DEX '98 )
ACOMPANIÁvb. I. tr.1. A însoți cu vocea sau cu un instrument partea principală a unei bucăți muzicale. 2. A însoți, a întovărăși pe cineva. [Pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / < fr. accompagner, cf. it. accompagnare]. (Sursa: DN )
ACOMPANIÁvb. tr. 1. a susține cu vocea sau cu un instrument partea principală a unei bucăți muzicale. 2. a însoți pe cineva. (< fr. accompagner) (Sursa: MDN )
ACOMPANIÁ,acompaniez, vb. I. Tranz. 1. A însoți o melodie cântată din gură sau dintr-un instrument muzical cu altă melodie, în armonie cu cea dintâi, cântată din gură, dintr-un instrument sau dintr-un grup de instrumente. 2. A întovărăși, a însoți pe cineva. [Pr.: -ni-a] – Fr. accompagner. (Sursa: DLRM )
ACOMPANIÁ vb. 1.(MUZ.) a secunda. (Îl ~ la pian.)2. v. însoți. (Sursa: Sinonime )
acompaniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 1 sg. acompaniéz, 3 sg. și pl. acompaniáză, 1 pl. acompaniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. acompaniéze; ger. acompaniínd (sil. -ni-ind) (Sursa: Ortografic )
A ACOMPANIÁ ~éztranz. 1) (interpreți sau melodii) A susține printr-un acompaniament. 2) (persoane) A urma în calitate de însoțitor; a însoți; a întovărăși; a conduce. /<fr. accompagner (Sursa: NODEX )
acompaniéz v. tr. (fr. accompagner). Merg împreună cu cineva, conduc, însoțesc. Escortez. Muz. Cînt împreună cu cineva. (Sursa: Scriban )
