ACCEPTÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Jur.) (Parte) care acceptă, care-și dă consimțământul. [< fr. acceptant]. (Sursa: DN )
ACCEPTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (parte) care acceptă oferta de a încheia un contract. (< fr. acceptant) (Sursa: MDN )
acceptánt adj. m., pl. acceptánți; f. sg. acceptántă, pl. acceptánte (Sursa: Ortografic )
acceptánt, -ă adj. (lat. accéptans, -ántis, fr. acceptant). Care acceptă (o poliță). (Sursa: Scriban )
| acceptant adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | acceptant | acceptantul | acceptantă | acceptanta |
| plural | acceptanți | acceptanții | acceptante | acceptantele |
| genitiv-dativ | singular | acceptant | acceptantului | acceptante | acceptantei |
| plural | acceptanți | acceptanților | acceptante | acceptantelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
