ABUZÁ,abuzez, vb. I. Intranz. 1. A uza de ceva în mod exagerat; a face abuz (1). 2. A comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere. – Din fr. abuser. (Sursa: DEX '98 )
ABUZÁvb. I. intr.1. A folosi ceva excesiv, fără măsură. 2. A comite nedreptăți, incorectitudini profitând de o anumită situație. [< fr. abuser]. (Sursa: DN )
abuzávb. intr. 1. a face abuz (1) de ceva. 2. a comite un abuz (2). (< fr. abuser) (Sursa: MDN )
ABUZÁ,abuzez, vb. I. Intranz. 1. A uza de ceva în mod exagerat; a face abuz. 2. A profita în chip nedemn de o situație, de un titlu sau de putere (pentru a comite ilegalități). – Fr. abuser. (Sursa: DLRM )
abuzá vb., ind. prez. 1 sg. abuzéz; 2 sg. abuzézi, 3 sg. și pl. abuzeáză (Sursa: Ortografic )
A ABUZÁ ~ézintranz. 1) A face abuz; a folosi cu exces. 2) A comite un abuz. /<fr. abuser (Sursa: NODEX )
abuzéz v. intr. (fr. abuser, d. lat. ab-uti, ab-usus, a abuza). Întrebuințez răŭ: a abuza de creditu săŭ. (Sursa: Scriban )
