ABUNDÉNȚĂ s. f. Cantitate mare, belșug, bogăție, prisos. ◊ Loc. adv. Din abundență = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ABUNDÉNȚĂ f. Cantitate mare de bunuri care întrece mult necesitățile obișnuite; belșug; îndestulare; bogăție. Din ~. [G.-D. abundenței] /<lat. abundentia, fr. abondance (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ABUNDÉNȚĂ s.f. Belșug, bogăție. ♦ Din abundență = din belșug; mult. [Var. abundanță s.f. / cf. lat. abundantia, fr. abondance]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

abundénță s. f. cantitate mare, belșug; bogăție. ◊ cornul ~ei = corn cu fructe și flori, simbol al belșugului. (după fr. abondance, lat. abundantia) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ABUNDÉNȚĂ s. f. Belșug, bogăție. ♢ Loc. adv. Din abundență = din plin; mult. – Fr. abondance (lat. lit. abundantia). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ABUNDÉNȚĂ s. v. belșug. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Abundență ≠ mizerie, sărăcie (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

abundénță s. f., g.-d. art. abundénței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard