ABSOLVÉNȚĂ, absolvențe, s. f. Terminare a unui ciclu sau a unei forme de învățământ; absolvire. – Din absolvent. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ABSOLVÉNȚĂ s.f. Terminare a unei forme de învățământ; absolvire. [< absolvent]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

absolvénță s. f. absolvire (1). (< absolvent + -ență) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ABSOLVÉNȚĂ s. f. Terminare a unui ciclu de învățământ (după care urmează examenele pentru primirea diplomei); absolvire. – Din absolvent. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ABSOLVÉNȚĂ s. v. absolvire. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

absolvénță s. f., pl. absolvénțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard