Dex.Ro Mobile
ABREVIÉRE, abrevieri, s.f. Acțiunea de a abrevia și rezultatul ei; (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație; simbol. [Pr.: -vi-e-] – V. abrevia. (Sursa: DEX '09 )

ABREVIÉRE, abrevieri, s. f. Acțiunea de a abrevia și rezultatul ei; (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație. [Pr.: -vi-e-] – V. abrevia. (Sursa: DEX '98 )

ABREVIÉRE s.f. Faptul de a abrevia; prescurtare; abreviație; (concr.) cuvânt, titlu etc. abreviat. [< abrevia]. (Sursa: DN )

abreviére s. f. faptul de a abrevia. ♦ cuvânt, titlu etc. abreviat; abreviație. (< abrevia) (Sursa: MDN )

ABREVIÉRE, abrevieri, s. f. Acțiunea de a abrevia și rezultatul ei; (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat. [Pr.: -vi-e-] (Sursa: DLRM )

ABREVIÉRE s. 1. abreviație, prescurtare, scurtare. (O ~ formată din inițiale.) 2. acronim. (Sursa: Sinonime )

abreviére s. f. (sll. -bre-vi-e-), g.-d. art. abreviérii; pl. abreviéri (Sursa: Ortografic )

ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta (în scris sau în vorbire), un cuvânt, un titlu etc.; a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă. [Pr.: -vi-a] – Din lat., it. abbreviare. (Sursa: DEX '98 )

A ABREVIÁ ~éz tranz. (cuvinte, expresii) A face mai scurt prin reducerea numărului de litere sau de silabe; a prescurta. [Sil. a-bre-vi-a] /<lat., it. abbreviare (Sursa: NODEX )

ABREVIÉRE ~i f. 1) v. A ABREVIA. 2) Cuvânt sau grup de cuvinte prescurtate. /v. a abrevia (Sursa: NODEX )

ABREVIÁ vb. I. tr. A prescurta; a exprima ceva printr-un simbol, printr-o prescurtare. [Pron. -vi-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, 5 -iați, ger. -iind. / < lat. abbreviare, cf. it. abbreviare]. (Sursa: DN )

abreviá vb. tr. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.). (< lat. abbreviare) (Sursa: MDN )

ABREVIÁ, abreviez, vb. I. Tranz. A prescurta un cuvânt, un titlu etc.; a exprima ceva printr-o prescurtare. [Pr.: -vi-a] – Lat. lit. abbreviare. (Sursa: DLRM )

ABREVIÁ vb. a prescurta, a scurta. (A ~ numele unei instituții.) (Sursa: Sinonime )

abreviá vb. (sil. -bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviéz, 3 sg. și pl. abreviáză, 1 pl. abreviém (sil. -vi-em), 2 pl. abreviáți; conj. prez. 3 sg. și pl. abreviéze; ger. abreviínd (sil. -vi-ind) (Sursa: Ortografic )

abreviațiúne f. (lat. abbreviátio, -ónis). Acțiunea de a abrevia, prescurtare. Abreviatură. – Și -áție și -ére. (Sursa: Scriban )

abreviéz v. tr. (lat. ab-breviare, d. brevis, scurt). Prescurtez. mai ales vorbind de opere scrise, discursuri, cărți și cuvinte, ca: p. îld. pentru. (Sursa: Scriban )

ABREVIÉRE (< abrevia) s. f. Faptul de a abrevia; concr. cuvânt, grup de cuvinte etc. care a fost prescurtat; prescurtare. Ex. op. cit. (= opera citată). A. se folosesc, în general, în lucrările științifice; lista acestor abrevieri, împreună cu explicațiile lor, este publicată, de obicei, la începutul lucrării. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
abrevia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) abrevia abreviere abreviat abreviind singular plural
abrevia abreviați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) abreviez (să) abreviez abreviam abreviai abreviasem
a II-a (tu) abreviezi (să) abreviezi abreviai abreviași abreviaseși
a III-a (el, ea) abrevia (să) abrevieze abrevia abrevie abreviase
plural I (noi) abreviem (să) abreviem abreviam abreviarăm abreviaserăm, abreviasem*
a II-a (voi) abreviați (să) abreviați abreviați abreviarăți abreviaserăți, abreviaseți*
a III-a (ei, ele) abrevia (să) abrevieze abreviau abrevia abreviaseră
* Formă nerecomandată

abreviere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abreviere abrevierea
plural abrevieri abrevierile
genitiv-dativ singular abrevieri abrevierii
plural abrevieri abrevierilor
vocativ singular abreviere, abreviereo
plural abrevierilor