abrazá vb. tr. a prelucra prin așchiere, cu un abraziv. (< fr. abraser) (Sursa: MDN )
abrazá vb., ind. prez. 1 sg. abrazéz, 3 sg. și pl. abrazeáză (Sursa: Ortografic )
| abraza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) abraza | abrazare | abrazat | abrazând | singular | plural |
| abrazează | abrazați |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | abrazez | (să) abrazez | abrazam | abrazai | abrazasem |
| a II-a (tu) | abrazezi | (să) abrazezi | abrazai | abrazași | abrazaseși |
| a III-a (el, ea) | abrazează | (să) abrazeze | abraza | abrază | abrazase |
| plural | I (noi) | abrazăm | (să) abrazăm | abrazam | abrazarăm | abrazaserăm, abrazasem* |
| a II-a (voi) | abrazați | (să) abrazați | abrazați | abrazarăți | abrazaserăți, abrazaseți* |
| a III-a (ei, ele) | abrazează | (să) abrazeze | abrazau | abrazară | abrazaseră |
* Formă nerecomandată
