ABOMINÁBIL, -Ă, abominabili, -e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. – Din fr. abominable, lat.abominabilis. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ABOMINÁBIL, -Ă adj. Îngrozitor, înfiorător, oribil; dezgustător, urât. [Cf. fr. abominable, it. abominabile]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

abominábil, -ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ABOMINÁBIL, -Ă, abominabili, -e, adj. (Franțuzism) Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. – Fr. abominable (lat. lit. abominabilis). (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

ABOMINÁBIL adj. v. cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, respingător, sângeros, teribil, zguduitor. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Abominabil ≠ adorabil (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

Abominabil ≠ admirabil, adorabil, agreabil (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

abominábil adj. m., pl. abominábili; f. sg. abominábilă, pl. abominábile (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

abominábil adj. (lat. abominabilis, „aruncat de la auspiciĭ”). Oribil, dezgustător; om, crimă, timp abominabil. Adv. În mod abominabil. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard

ABOMINÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care provoacă groază; înfiorător; cutremurător. 2) Care trezește dezgust, scârbă; dezgustător. /<lat. abominabilis, fr. abominable (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard