Dex.Ro Mobile
ABLÚȚIE s.f. v. abluțiune. (Sursa: DN )

abluțiúne f. (lat. ablútio, -ónis). Spălare saŭ purificare religioasă la orientalĭ. Vin și apă pe care preutu catolic și-o toarnă pe degete după comuniune. – Și -úție. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
abluție   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abluție abluția
plural abluții abluțiile
genitiv-dativ singular abluții abluției
plural abluții abluțiilor
vocativ singular abluție, abluțio
plural abluțiilor