Dex.Ro Mobile
ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ◊ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. – Din lat. abecedarium, fr. abécédaire. (Sursa: DEX '98 )

ABECEDÁR s.n. Carte care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. ♦ (Fig.) Primele noțiuni ale unei arte, ale unei meserii etc. [< lat. abecedarium, cf. germ. Abecedarium]. (Sursa: DN )

abecedár s. n. 1. carte elementară pentru învățarea scrisului și cititului. 2. (fig.) primele noțiuni ale unei științe sau profesiuni; abc. (< lat. abecedarius, fr. abécédaire) (Sursa: MDN )

ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual care cuprinde noțiunile pentru învățarea scrisului și cititului. – Fr. abécédaire (lat. lit. abecedarius). (Sursa: DLRM )

ABECEDÁR s. (înv.) azbucoavnă, bucoavnă, bucvariu, silabar. (Sursa: Sinonime )

abecedár (abecedáre) s. n. – Manual elementar pentru învățarea scrisului și cititului. < Fr. abécédaire, it. abecedario (sec. XVIII), din abc (pronunțat abecé), de unde var. ortografică ABCdar. (Sursa: DER )

abecedár s. n., pl. abecedáre (Sursa: Ortografic )

abecedár n., pl. e (lat. abecedarium, adică „A, B, C, D, alfabet”). Carte de învățat a citi și a scrie. V. bucoavnă. (Sursa: Scriban )

ABECEDÁR ~e n. 1) Manual pentru învățarea scrisului și cititului. 2) fig. Carte care cuprinde noțiunile elementare într-un domeniu de activitate. /<lat. abecedarius, fr. abécédaire (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
abecedar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abecedar abecedarul
plural abecedare abecedarele
genitiv-dativ singular abecedar abecedarului
plural abecedare abecedarelor
vocativ singular
plural