Dex.Ro Mobile
ABÁCA s.f. Cânepă de Manilla. [< fr., sp. abaca < cuv. filipinez]. (Sursa: DN )

abáca s. f. cânepă de Manilla. (< sp. abaca) (Sursa: MDN )

ABÁCĂ, abace, s.f. (Arhit.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus. (Sursa: DEX '09 )

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Placă subțire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane și face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus. (Sursa: DEX '98 )

ABÁCĂ ~ce f. arhit. Placă de piatră așezată de partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. /<fr. abaque (Sursa: NODEX )

ABÁCĂ s.f. Partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. lat. abacus]. (Sursa: DN )

abácă s. f. partea superioară a capitelului unei coloane. (< fr. abaque, lat. abacus) (Sursa: MDN )

ABÁCĂ, abace, s. f. 1. Placă de piatră așezată deasupra capitelului unei coloane. 2. Tabelă sau diagramă folosită în calculele inginerești. – Fr. abaque (lat. lit. abacus). (Sursa: DLRM )

ABÁCĂ s. v. nomogramă. (Sursa: Sinonime )

abácă (arhit.) s. f., g.-d. art. abácei; pl. abáce (Sursa: Ortografic )

ABACÁ (cuv. sp. abacá) s. f. Plantă textilă din grupa bananierilor, răspândită în zonele tropicale, cu frunze mari, din pețiolul cărora se extrag fibre textile foarte rezistente, folosite la fabricarea frânghiilor și a parâmelor de navigație (Musa textilifera); cânepă de Manila. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
abaca   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abaca abaca
plural abaca
genitiv-dativ singular abaca abacăi
plural abaca
vocativ singular abaca, abaco
plural

abacă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aba abaca
plural abace abacele
genitiv-dativ singular abace abacei
plural abace abacelor
vocativ singular abacă, abaco
plural abacelor