Dex.Ro Mobile
FANÁ, fanez, vb. I. Refl. (Despre flori și legume; p. ext. despre oameni) A-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji. – Din fr. faner. (Sursa: DEX '98 )

A FANÁ ~éz tranz. rar A face să se faneze /<fr. faner (Sursa: NODEX )

A SE FANÁ se ~eáză intranz. livr. 1) (despre flori și unele legume) A-și pierde vlaga și frăgezimea; a se veșteji; a se ofili. 2) (despre persoane) A-și pierde prospețimea fizică; a se ofili. /<fr. faner (Sursa: NODEX )

FANÁ vb. I. refl. A se ofili, a se trece, a se veșteji. [< fr. faner]. (Sursa: DN )

FANÁ vb. a se trece, (fig.) a se ofili, a se veșteji. (O femeie care s-a ~.) (Sursa: Sinonime )

faná vb., ind. prez. 1 sg. fanéz, 3 sg. și pl. faneáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fanare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fanare fanarea
plural fanări fanările
genitiv-dativ singular fanări fanării
plural fanări fanărilor
vocativ singular fanare, fanareo
plural fanărilor