CONSOLIDÁRE,consolidări, s. f. Acțiunea de a (se) consolida și rezultatul ei; întărire, închegare. – V. consolida. (Sursa: DEX '98 )
CONSOLIDÁREs.f. Acțiunea de a (se) consolida și rezultatul ei; întărire; închegare; consolidație. [< consolida]. (Sursa: DN )
CONSOLIDÁRE s. 1.(CONSTR.) întărire, (livr.) ranforsare, (pop.) înțepenire. (~ fundației unei case.)2. v. întărire. 3. întărire, stabilizare. (~ situației lor.)4. întărire, (înv.) statornicire. (~ faimei lui.) (Sursa: Sinonime )
consolidáre s. f., g.-d. art. consolidării; pl. consolidări (Sursa: Ortografic )
CONSOLIDÁ,consolidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. Tranz. A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic; a (se) întări. – Din fr. consolider, lat. consolidare. (Sursa: DEX '98 )
A CONSOLIDÁ ~éztranz. A face să se consolideze. /<fr. consolider, lat. consolidare (Sursa: NODEX )
A SE CONSOLIDÁ mă ~ézintranz. 1) A deveni solid; a se întări. 2) A deveni stabil, durabil. Economia țării se ~ează. 3) (despre colectivități, organizații etc.) A se uni mai strâns; a se întări; a se cimenta. /<fr. consolider, lat. consolidare (Sursa: NODEX )
CONSOLIDÁvb. I. tr., refl. A face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări. ◊ A consolida datoria publică = a converti o datorie publică pe termen scurt într-o datorie pe termen lung. [< fr. consolider, cf. it., lat. consolidare]. (Sursa: DN )
CONSOLIDÁvb. I. tr., refl. a face, a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a (se) închega. II. tr. a mări capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. (< fr. consolider, lat. consolidare) (Sursa: MDN )
CONSOLIDÁ vb. 1.(CONSTR.) a (se) întări, (pop.) a (se) înțepeni, (înv. și reg.) a (se) tocmi. (S-a ~ fundația unui imobil.)2. v. întări. 3. a se întări, a se stabiliza. (Situația lor s-a ~.)4. a întări, (înv.) a statornici. (Aceasta i-a ~ faima.) (Sursa: Sinonime )
consolidá vb., ind. prez. 1 sg. consolidéz, 3 sg. și pl. consolideáză (Sursa: Ortografic )
consolidațiúne f. (lat. consolidátio, -ónis). Acțiunea de a consolida. – Și -áție, dar maĭ des -áre. (Sursa: Scriban )
consolidéz v. tr. (lat. consólido, -áre). Fac sólid, întăresc: a consolida o casă. Fig. Fac durabil, întăresc: a consolida un guvern. Fin. Asigur un fond p. plata uneĭ datoriĭ publice. (Sursa: Scriban )