Dex asecare, asecare, definiţie asecare, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

ASECÁRE, asecări, s. f. (Rar) Acțiunea de a aseca. – V. aseca. (Sursa: DEX '98 )

ASECÁRE s.f. Acțiunea de a aseca; desecare. [< aseca]. (Sursa: DN )

ASECÁRE s. f. Operație de îndepărtare a apei infiltrate într-un teren; desecare. – Din a3 + secare. (după fr. assèchement). (Sursa: DLRM )

ASECÁRE s. v. asanare, desecare, secare. (Sursa: Sinonime )

asecáre s. f., g.-d. art. asecării; pl. asecări (Sursa: Ortografic )

ASECÁ, aséc, vb. I. Tranz. (Rar) A deseca; spec. a evacua apa din puțurile de mină în curs de săpare, din rocile sau substanțele minerale utile etc. – Din seca (după fr. assécher). (Sursa: DEX '98 )

ASECÁ vb. I. tr. A îndepărta apele de infiltrație dintr-o porțiune de teren; a deseca. [P.i. aséc. / după fr. assécher]. (Sursa: DN )

ASECÁ vb. tr. a îndepărta apele de infiltrație dintr-un teren; a deseca. (după fr. assécher, lat. assicare) (Sursa: MDN )

ASECÁ vb. v. asana, deseca, seca. (Sursa: Sinonime )

asecá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. aseácă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

aseca (3 asecă) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) aseca	asecare	asecat	asecând	singular	plural
		(a) aseca	asecare	asecat	asecând	asecă	asecați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	asec	(să) asec	asecam	asecai	asecasem
	a II-a (tu)	aseci	(să) aseci	asecai	asecași	asecaseși
	a III-a (el, ea)	asecă	(să) asece	aseca	asecă	asecase
plural	I (noi)	asecăm	(să) asecăm	asecam	asecarăm	asecaserăm, asecasem*
	a II-a (voi)	asecați	(să) asecați	asecați	asecarăți	asecaserăți, asecaseți*
	a III-a (ei, ele)	asecă	(să) asece	asecau	asecară	asecaseră

* Formă nerecomandată

aseca (3 aseacă) verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) aseca	asecare	asecat	asecând	singular	plural
		(a) aseca	asecare	asecat	asecând	aseacă	asecați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	asec	(să) asec	asecam	asecai	asecasem
	a II-a (tu)	aseci	(să) aseci	asecai	asecași	asecaseși
	a III-a (el, ea)	aseacă	(să) asece	aseca	asecă	asecase
plural	I (noi)	asecăm	(să) asecăm	asecam	asecarăm	asecaserăm, asecasem*
	a II-a (voi)	asecați	(să) asecați	asecați	asecarăți	asecaserăți, asecaseți*
	a III-a (ei, ele)	aseacă	(să) asece	asecau	asecară	asecaseră

* Formă nerecomandată

asecare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	asecare	asecarea
nominativ-acuzativ	plural	asecări	asecările
genitiv-dativ	singular	asecări	asecării
genitiv-dativ	plural	asecări	asecărilor
vocativ	singular	asecare, asecareo
vocativ	plural	asecărilor