Dex.Ro Mobile
ȚIGÁRĂ, țigări, s. f. Sul mic făcut dintr-o hârtie foarte fină umplută cu tutun tăiat mărunt, care se aprinde la un capăt, iar din celălalt capăt (vârât între buze) se trage fumul în piept; țigaretă (1). ◊ Țigară de foi = țigară făcută din foi de tutun înfășurate una peste alta; trabuc. – Din germ. Zigarre. (Sursa: DEX '98 )

ȚIGARĂ s. f. mic sul din hârtie umplut cu tutun, care se fumează; țigaretă (1). (< germ. Zigarre) (Sursa: MDN )

ȚIGÁRĂ s. 1. țigaretă, (rar) țigarcă, (prin Transilv.) sugară. 2. țigară de foi = havană, trabuc. (Sursa: Sinonime )

țigáră s. f., art. țigára, g.-d. art. țigării; pl. țigări (Sursa: Ortografic )

ȚIGÁRĂ ~ări f. Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină, umplut cu tutun mărunțit. ◊ ~ de foi havană. A bea o ~ a fuma. [G.-D. țigării] /<germ. Zigarre (Sursa: NODEX )

țigáre (-ắri), s. f. – Sul de hîrtie umplut cu tutun mărunt. – Var. țigară. Mr. țigară. Germ. Zigarre. – Der. țigaretă (var. țigaret), s. f. (țigară; tub mic în care se introduce țigara), din germ. Zigarette. (Sursa: DER )

Declinări/Conjugări
țigară   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țiga țigara
plural țigări țigările
genitiv-dativ singular țigări țigării
plural țigări țigărilor
vocativ singular țigară, țigaro
plural țigărilor