ȚĂRÁN,țărani, s. m. Persoană care locuiește în mediul rural, având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor; persoană care face parte din țărănime; sătean. – Țară + suf. -an. (Sursa: DEX '98 )
ȚĂRÁN s. sătean, (pop.) român, (înv. și reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales în Banat) paur, (fam.) opincar, (peior.) mămăligar. (Sursa: Sinonime )
ȚĂRÁN s. v. câmpean. (Sursa: Sinonime )
țărán s. m., pl. țăráni (Sursa: Ortografic )
ȚĂRÁN ~im. 1) Persoană care trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura. 2) Persoană care face parte din țărănime. /țară + suf. ~(e)an (Sursa: NODEX )