Dex.Ro Mobile
ȚĂRÁN, țărani, s. m. Persoană care locuiește în mediul rural, având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor; persoană care face parte din țărănime; sătean. – Țară + suf. -an. (Sursa: DEX '98 )

ȚĂRÁN s. sătean, (pop.) român, (înv. și reg.) mojic, poporan, (reg., mai ales în Banat) paur, (fam.) opincar, (peior.) mămăligar. (Sursa: Sinonime )

ȚĂRÁN s. v. câmpean. (Sursa: Sinonime )

țărán s. m., pl. țăráni (Sursa: Ortografic )

ȚĂRÁN ~i m. 1) Persoană care trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura. 2) Persoană care face parte din țărănime. /țară + suf. ~(e)an (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
țăran   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țăran țăranul
plural țărani țăranii
genitiv-dativ singular țăran țăranului
plural țărani țăranilor
vocativ singular
plural