ȘERVEȚÉL, șervețele, s. n. Diminutiv al lui șervet. ♦ Bucată de pânză sau de hârtie subțire (ușor creponată), care servește la ștersul gurii. – Șervet + suf. -el. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ȘERVEȚÉL s. (franțuzism înv.) servietă. (Acoperă dulceața cu un ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

șervețél s. n., pl. șervețéle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ȘerveȚÉl ~e n. (diminutiv de la șervet) Bucată de pânză sau de hârtie subțire folosită pentru șters gura în timpul mesei. /șervet + suf. ~el (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard