Dex.Ro Mobile
ȘEPTÉL, șepteluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o țară (pentru a obține un beneficiu economic). – Din fr. cheptel. (Sursa: DEX '98 )

ȘEPTÉL s.n. Numărul total al animalelor domestice ale unei țări, ale unei regiuni, ale unei gospodării etc. [< fr. cheptel, cf. lat. capitale – ceea ce este principal într-o avuție]. (Sursa: DN )

șeptél s. n., pl. șeptéluri (Sursa: Ortografic )

ȘEPTÉL ~uri n. Totalitate a animalelor domestice (de aceeași specie) crescute într-o țară, într-o regiune sau într-o gospodărie. /<fr. cheptel (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
șeptel   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șeptel șeptelul
plural șepteluri șeptelurile
genitiv-dativ singular șeptel șeptelului
plural șepteluri șeptelurilor
vocativ singular
plural