ȘATÉN, -Ă, șateni, -e, adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. – Din fr. châtain. (Sursa: DEX '98 )
ȘATÉN, -Ă adj. (Despre păr) Castaniu; (despre oameni) cu părul castaniu. [< fr. châtain, cf. châtaigne – castană]. (Sursa: DN )
ȘATÉN, -Ă adj. (despre păr) castaniu; (despre oameni; și s.) cu părul castaniu. (< fr. châtain) (Sursa: MDN )
ȘATÉN adj. castaniu. (Păr ~.) (Sursa: Sinonime )
șatén (șaténă), adj. – Castaniu. Fr. chatain. (Sursa: DER )
șatén adj. m., pl. șaténi; f. sg. șaténă, pl. șaténe (Sursa: Ortografic )
ȘATÉN ~ă (~i, ~e) Care are culoare cafenie-deschisă; de culoarea castanei. /<fr. châtain (Sursa: NODEX )
castaníŭ, -íe adj. De coloarea [!] castaneĭ, între negru și blond: păr castaniŭ, om castaniŭ (adică cu păru castaniŭ). – Barb. șaten, -ă (fr. chátain, d. châtaigne, castană). (Sursa: Scriban )
șaten adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | șaten | șatenul | șatenă | șatena |
plural | șateni | șatenii | șatene | șatenele |
genitiv-dativ | singular | șaten | șatenului | șatene | șatenei |
plural | șateni | șatenilor | șatene | șatenelor |
vocativ | singular | șatenule | șateno |
plural | șatenilor | șatenelor |