ÎNVINEȚÍT, -Ă, învinețiți, -te, adj. Care a devenit vânăt. – V. învineți. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ÎNVINEȚÍT adj. 1. vânăt, (înv. și reg.) vinețit, (reg.) vâlced. (Are obrazul ~.) 2. v. livid. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

învinețít adj. m., pl. învinețíți; f. sg. învinețítă, pl. învinețíte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ÎNVINEȚÍ, învinețesc, vb. IV. Refl. și intranz. A deveni, a se face vânăt (de frig, de mânie etc.) ♦ Tranz. A face cuiva vânătăi, lovindu-l. – În + vânăt. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ÎNVINEȚÍ ~ésc 1. intranz. v. A SE ÎNVINEȚI. 2. tranz. A face să se învinețească. /în + vânăt (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE ÎNVINEȚÍ mă ~ésc intranz. A căpăta culoare vânătă; a deveni vânăt. /în + vânăt (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ÎNVINEȚÍ vb. 1. (reg.) a murseca, a vâlcezi. (L-a ~ în bătăie.) 2. a se albăstri. (S-a ~ la față.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

învinețí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. învinețésc, imperf. 3 sg. învinețeá; conj. prez. 3 sg. și pl. învinețeáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard