Dex.Ro Mobile
ÎNSETÁT, -Ă, însetați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care suferă de sete, căruia îi este sete; însetoșat. 2. Fig. Dornic de..., avid de..., setos de... – V. înseta. (Sursa: DEX '98 )

ÎNSETÁT adj. setos, (rar) nebăut, (înv. și reg.) însetoșat, secetos, (înv.) sățios. (Un om ~.) (Sursa: Sinonime )

ÎNSETÁT adj. v. ahtiat, avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, râvnitor. (Sursa: Sinonime )

ÎNSETÁ, însetez, vb. I. Intranz. 1. A i se face sete; a însetoșa. 2. Fig. A fi dornic, avid de... – În + sete. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNSETÁ ~éz intranz. A avea senzația de sete; a simți sete. /în + sete (Sursa: NODEX )

ÎNSETÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNSETA. 2) Care este dornic de ceva. /v. a înseta (Sursa: NODEX )

ÎNSETÁ vb. (înv. și reg.) a însetoșa, a setoșa, (înv.) a setui. (Sursa: Sinonime )

însetá vb., ind. prez. 1 sg. însetéz, 3 sg. și pl. înseteáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
înseta   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înseta însetare însetat însetând singular plural
însetea însetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) însetez (să) însetez însetam însetai însetasem
a II-a (tu) însetezi (să) însetezi însetai însetași însetaseși
a III-a (el, ea) însetea (să) înseteze înseta însetă însetase
plural I (noi) însetăm (să) însetăm însetam însetarăm însetaserăm, însetasem*
a II-a (voi) însetați (să) însetați însetați însetarăți însetaserăți, însetaseți*
a III-a (ei, ele) însetea (să) înseteze însetau înseta însetaseră
* Formă nerecomandată

însetat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular însetat însetatul înseta însetata
plural însetați însetații însetate însetatele
genitiv-dativ singular însetat însetatului însetate însetatei
plural însetați însetaților însetate însetatelor
vocativ singular
plural