ÎNGLOBÁRE, înglobări, s. f. Acțiunea de a îngloba; cuprindere, includere într-un tot. – V. îngloba. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁRE s.f. Acțiunea de a îngloba; includere, cuprindere. [< îngloba]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁRE s. 1. v. cuprindere. 2. includere, integrare, introducere, încorporare. (~ a ceva în masa unei substanțe.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

înglobáre s. f., g.-d. art. înglobării; pl. înglobări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁ, înglobez, vb. I. Tranz. A introduce ca parte integrantă într-un tot; a include, a cuprinde. – Din fr. englober. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ÎNGLOBÁ ~éz tranz. înv. 1) A introduce ca parte componentă într-un tot; a include; a încorpora; a integra. 2) A conține în sine; a cuprinde; a însuma; a întruni; a comporta; a include. [Sil. în-glo-] /<fr. englober (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁ vb. I. tr. A reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. [< fr. englober]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁ vb. tr. a reuni lucruri diferite într-un tot; a include; a cuprinde. (< fr. englober) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ÎNGLOBÁ vb. 1. v. conține. 2. v. cuprinde. 3. a include, a integra, a introduce, a încorpora. (A ~ ceva în masa altei substanțe.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

înglobá vb., ind. prez. 1 sg. înglobéz, 3 sg. și pl. înglobeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard