Dex îndesi, indesi, definiţie îndesi, dex.ro Mobile

ÎNDESÍ, îndesesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină mai des, mai compact. ♦ A (se) înmulți. – În + des. (Sursa: DEX '98 )

îndesí (a deveni sau a face să devină mai des) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndesésc, imperf. 3 sg. îndeseá; conj. prez. 3 sg. și pl. îndeseáscă; ger. îndesínd (Sursa: Ortografic )

A ÎNDESÍ ~ésc tranz. A face să se îndesească. ◊ A o ~ (pe la cineva sau pe undeva) a trece sau a veni tot mai des (pe la cineva sau pe undeva). A o ~ (cu ceva) a face (ceva) tot mai des. /în + des (Sursa: NODEX )

A SE ÎNDESÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni mai des. Respirația s-a ~it. Plimbările se ~esc. Ploaia se ~ește. 2) (despre lichide) A deveni mai dens; a se îngroșa. 3) (despre mulțimi de persoane) A spori numeric; a se înmulți. Rândurile s-au ~it. /în + des (Sursa: NODEX )

îndesi verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îndesi	îndesire	îndesit	îndesind	singular	plural
		(a) îndesi	îndesire	îndesit	îndesind	îndesește	îndesiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îndesesc	(să) îndesesc	îndeseam	îndesii	îndesisem
	a II-a (tu)	îndesești	(să) îndesești	îndeseai	îndesiși	îndesiseși
	a III-a (el, ea)	îndesește	(să) îndesească	îndesea	îndesi	îndesise
plural	I (noi)	îndesim	(să) îndesim	îndeseam	îndesirăm	îndesiserăm, îndesisem*
	a II-a (voi)	îndesiți	(să) îndesiți	îndeseați	îndesirăți	îndesiserăți, îndesiseți*
	a III-a (ei, ele)	îndesesc	(să) îndesească	îndeseau	îndesiră	îndesiseră

* Formă nerecomandată