ÎNCREZĂTÓR, -OÁRE, încrezători, -oare, adj. Care are încredere; credul. ♦ (Adverbial) Cu încredere. – Încrede + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ÎNCREZĂTÓR adj. (franțuzism) confient. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

încrezătór adj. m., pl. încrezătóri; f. sg. și pl. încrezătoáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ÎNCREZĂTÓR1 adv. Cu încredere. /în + crezător (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ÎNCREZĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre persoane) Care se încrede în orișicine; capabil de a crede cu ușurință orice; credul; naiv. 2) Care vădește încredere. Privire ~oare. /în + crezător (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard