Dex.Ro Mobile
ÎNȘIRÁT, -Ă, înșirați, -te, adj. Așezat în șir; aliniat; făcut șirag. – V. înșira. (Sursa: DEX '98 )

ÎNȘIRÁT adj. v. aliniat. (Sursa: Sinonime )

ÎNȘIRÁ, înșír, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza în șir, a (se) alinia. 2. Tranz. A trece un fir prin mărgele, pentru a face un șirag; a face șirag. ◊ Expr. (Refl.) Înșiră-te (sau înșir'te) mărgărite, formulă prin care se arată că un basm continuă. 3. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. 4. Tranz. Fig. A expune, a povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc.; a enumera. ◊ Expr. A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică; a pălăvrăgi. 5. Tranz. A trece, rând pe rând, prin diferite locuri, situații etc.; a lua la rând, la șir. – Din loc. adv. în șir. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNȘIRÁ înșír tranz. 1) (diferite obiecte) A așeza în șir, în rând; a rândui. ~ rufele (la uscat). 2) (mărgele, frunze de tutun) A pune pe un fir de ață, făcând șirag. 3) (idei, fapte, evenimente) A număra sau a expune pe rând a enumera. ◊ ~ verzi și uscate a spune lucruri fără rost; a pălăvrăgi. 4) (obiecte) A împrăștia în dezordine. /în + șir (Sursa: NODEX )

ÎNȘIRÁ vb. 1. v. alinia. 2. a (se) înșirui, (pop.) a (se) înfira. (~ mărgelele pe ață.) 3. v. succeda. 4. v. enumera. (Sursa: Sinonime )

A (se) înșira ≠ a (se) deșira (Sursa: Antonime )

A înșira ≠ a deșira (Sursa: Antonime )

înșirá vb., ind. prez. 1 sg. înșír, 3 sg. și pl. înșíră (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
înșira   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înșira înșirare înșirat înșirând singular plural
înși înșirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înșir (să) înșir înșiram înșirai înșirasem
a II-a (tu) înșiri (să) înșiri înșirai înșirași înșiraseși
a III-a (el, ea) înși (să) înșire înșira înșiră înșirase
plural I (noi) înșirăm (să) înșirăm înșiram înșirarăm înșiraserăm, înșirasem*
a II-a (voi) înșirați (să) înșirați înșirați înșirarăți înșiraserăți, înșiraseți*
a III-a (ei, ele) înși (să) înșire înșirau înșira înșiraseră
* Formă nerecomandată

înșirat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înșirat înșiratul înșira înșirata
plural înșirați înșirații înșirate înșiratele
genitiv-dativ singular înșirat înșiratului înșirate înșiratei
plural înșirați înșiraților înșirate înșiratelor
vocativ singular
plural