UNTDELEMN s. n. Ulei comestibil extras din masline; p. gener. orice ulei vegetal comestibil. ◊ Expr. A iesi deasupra ca untdelemnul = a birui, a invinge; a se confirma, a se adeveri. [Var.: undelemn s. n.] – Unt + de + lemn (dupa sl. dreveno maslo).

FIRNIS s. n. Solutie facuta din ulei vegetal sau din rasini si oxizi metalici, folosita la prepararea vopselelor si a chitului sau drept grund pentru lemnarie. – Din germ. Firnis.

FIRNIS n. Solutie din ulei vegetal si oxizi metalici, folosita ca liant la prepararea vopselelor, ca grund pentru lemnarie etc. /<germ. Firnis

VEGETALIN ~uri n. 1) Substanta grasa si vascoasa, obtinuta din ulei vegetal si folosita in alimentatie. 2) tehn. Specie de argila intrebuintata la decolorarea uleiurilor. /<fr. vegetaline

FACTIS s.n. Substanta obtinuta prin incorporarea intr-un ulei vegetal a unei cantitati de sulf, intrebuintata in fabricarea cauciucului si a linoleumului. [< germ. Factis].

BUZAU 1. Riu, afl. dr. al Siretului; 324 km. Izv. din N masivului Ciucas si trece prin intorsura Buzaului, Nehoiu, Patirlagele si pe la N de municipiul Buzau. In cursul inf. irigatii. Afl. pr.: Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau. 2. Pas pe valea superioara a riului B., in apropiere de Intorsura Buzaului, facind legatura cu Depr. Birsei. Alt.: 869 m. 3. Cimpia ~, portiune a Cimpiei Romane, intre Calmatui si Buzau, limitata de Cimpia Gherghitei (la SV) si Cimpia Rimnicului (la NE). Culturi de plante industriale si cereale. 4. Muntii ~, grupa muntoasa in Carpatii de Curbura formata din cinci masive bine delimitate: Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu. 5. Municipiu in NE Cimpiei Romane, resed. jud. cu acelasi nume; 146.556 loc. (1991). Nod feroviar si rutier. Ind. metalurgica (sirma si produse din sirma, cuie, electrozi pentru sudura), constr. de masini (subansamble pentru tractoare, utilaje pentru material rulant feroviar, utilaj chimic si petrolier), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin), de prelucr. lemnului (mobila), mat. de constr. (geamuri slefuite, caramida, tigla, prefabricate din beton), textila (filatura de lina, tesaturi de bumbac, tricotaje, topitorie de cinepa), alim. (produse de panificatie, zahar, ulei vegetal, bere etc.). Productia de sticla pentru menaj, de geamuri securizate, semicristal si de bunuri metalice de larg consum. Muzeu. Monumente istorice: Episcopia (initial schitul Frasinet, sfirsitul sec. 15, refacut de Matei Basarab in 1650), Biserica Banu, construita in 1571 si refacuta in 1722; case din sec. 18 si 19. Mentionat documentar pentru prima oara in 1431, ca punct de vama, s-a dezvoltat in sec. 16, cind a devenit sediul unei episcopii. Important centru tipografic (sec. 18-19). Declarat municipiu in 1968. 6. Jud. in SE Romaniei, in SE Carpatilor Orientali, axat pe cursul superior si mijlociu al riului Buzau; 6.072 km² (2,56% din supr. tarii); 520.568 mii loc. (1991), din care 39,4% in mediul urban; densitate: 85,2 loc./km. Resed.: municipiul Buzau. Orase: Nehoiu, Pogoanele, Rimnicu Sarat. Comune: 81. Relieful este reprezentat prin trei trepte majore (munti, dealuri subcarpatice, cimpii) care coboara de la NV catre SE. Treapta inalta cuprinde M-tii Buzaului (constituiti din masivele Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu) si prelungirile de SV ale M-tilor Vrancea, iar cea mijlocie include Subcarpatii Buzaului, formati dintr-un ansamblu de culmi deluroase (Dealurile Istrita, Ciolanu, Cornatel, Dilma, Bisoca s.a.) separate de depr. (Niscov, Cislau, Patirlagele, Sibiciu, Pirscov s.a.). Cimpia extinsa in jumatatea SE a jud., este alcatuita din trei subunitati pr. (Baraganul Ialomitei, C. Buzau-Calmatui si C. Rimnicului) apartinind C. Romane. Clima are caracter temperat-continental, cu nuante zonale determinate de formele de relief. In sectorul montan, temp. medii anuale sint de 4-6ºC, in cel deluros 8-10ºC, iar in cel de cimpie de 10,5ºC. Precipitatiile variaza intre 1.200 mm anual in munti, 600-700 mm in dealurile subcarpatice si sub 500 mm anual in cimpie. Vinturi predominante dinspre NE si SV. Reteaua hidrografica, pr. este reprezentata de cursul superior si mijlociu al Buzaului, care colecteaza majoritatea riurilor mici (Bisca Mica, Siriu, Bisca Chiojdului, Slanic, Cilnau s.a.). Terit. jud. mai este strabatut de cursurile superioare ale riurilor Sarata, Calmatui si Rimnic. Resurse naturale: zacaminte de petrol (Berca, Arbanasi, Tisau, Plopeasa, Scortoasa, Beceni s.a.) si gaze naturale (Tisau, Rosioru, Boldu, Ghergheasa), diatomita (Patirlagele), chihlimbar (perimetrul Mlajet-Sibiciu-Colti-Bozioru), argila (Simileasa), gresie, gips, nisipuri, ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice (Sarata-Monteoru, Fisici, Siriu, Nehoiu s.a.), paduri. Economia. Principalele ramuri industriale sint constr. de masini si prelucr. metalelor (21,5% din prod. totala a jud.), cu unitati la Buzau si Rimnicu Sarat, in cadrul careia se produc utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica, petroliera si chimica, subansamble pentru tractoare, garnituri de frina si etansare, materiale feroviare (schimbatori cu ace flexibile, tirfoane), diverse produse din metal (masini de gatit, sobe de incalzit, articole din tuci etc.). Alte ramuri, cu ponderi importante in prod. ind. a jud. sint: metalurgia feroasa, 14,4% (sirma si produse din sirma la Buzau), chimica (prelucr. maselor plastice, folii de vinilin la Buzau si Beceni, regenerarea uleiurilor la Rimnicu Sarat), mat. de constr. (geamuri, prefabricate din beton la Buzau, var la Magura, caramizi la Berca, Patirlagele), prelucr. lemnului (Buzau, Rimnicu Sarat, Nehoiu, Vernesti, Gura Teghii), textila (Buzau, Smeeni, Patirlagele), conf. (Rimnicu Sarat, Buzau, Nehoiu), alim. (conserve de legume, preparate din carne si lapte, zahar, uleiuri vegetale, vin etc.). In 1989, agricultura dispunea de 260.154 ha terenuri arabile, 119.336 ha pasuni si finete naturale, livezi si vii. Supr. arabile sint dominate de culturile de porumb (88.108 ha), urmate de cele de griu si secara (61.573 ha), plante de nutret (26.410 ha), plante uleioase, floarea-soarelui, sfecla de zahar, orz si orzoaica, tutun, cartofi, legume etc. Culturile viticole (11.543 ha) au o extindere mai mare in zona dealurilor subcarpatice (Pietroasele, Vernesti, Greceanca s.a.). Pomicultura are prod. importante de prune, mere, pere, nuci (Nehoiu, Patirlagele, Cislau, Pirscov, Chiojdu). In 1990, sectorul zootehnic dispunea de 438,7 mii capete ovine, 233 mii capete porcine, 172 mii capete bovine si 15 mii capete cabaline (la Chislau si Rusetu exista mari crescatorii de cai de rasa); avicultura, sericicultura, apicultura. Cai de comunicatie (1990): lungimea totala a retelei feroviare este de 232 km, din care 108 electrificata, iar cea a drumurilor publice de 2.056 km, din care 307 km modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 387 scoli generale, 22 licee, case memoriale, muzee, 156 cinematografe, 512 biblioteci etc. In cadrul manifestarilor etnofolclorice se remarca „Dragaica” care se desfasoara anual, in luna iunie, la Buzau. Turism. Pr. obiective de atractie turistice de pe terit. jud. B. sint: elementele peisagistice (valea superioara a Buzaului, masivele muntoase Siriu si Penteleu, vulcanii noroiosi din zonele Piclele Mari si Mici, Beciu, fenomen unic in tara, declarat monument al naturii, „focurile nestinse” de la Lopatari, rezervatia geologica cu stincile de calcar de la Badila, denumita „Sarea lui Buzau”, rezervatia forestiera Milea-Viforita, cu molizi seculari etc.), monumentele si locurile istorice (manastirea Ciolanu, biserica Cislau, schitul Bradu, complexul arheologic de la Sarata-Monteoru, tezaurul de la Pietroasele, complexul taberei de sculptura in aer liber de la Magura etc.), statiunile balneoclimaterice (Sarata-Monteoru, Fisici), bogatia si diversitatea elementelor etnografice (sculpturi in lemn in zona Bisoca, Lopatari, Chiojdu, tesaturi si covoare la Bisoca, Siriu, Lopatari, instrumente muzicale populare la Minzalesti, Catina) etc. Indicativ auto: BZ.

SARATOV, oras in V Federatiei Ruse, situat pe dr. cursului mijlociu al fl. Volga, la 720 km SE de Moscova; 873,5 mii loc. (2002). Port fluvial. Aeroport. Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Santier naval. Rafinarie de petrol. Constr. de avioane, tractoare, generatoare electrice, masini-unelte, instrumente de precizie, macarale, aparataj electrotehnic, utilaje pentru constructii, f*******e s.a. Ind. chimica (ingrasaminte, cauciuc sintetic, lacuri, coloranti, alcool sintetic, fibre sintetice, acetona, sulfat de amoniu s.a.), a mat. de constr., incaltamintei, de prelucr. a lemnului si alim. (ulei vegetal, faina s.a.). Centrala nucleara (Balakova); hidrocentrala (1960). Piata pentru cereale. Doua universitati; Conservator; Opera; Teatru; Galerie de pictura, amenajata in vechea casa Radiscev. Catedrala Sf. Treime (sfarsitul sec. 17), in stil baroc; catedrala Aleksandr Nevski (sec. 19). Pod rutier peste Volga (2,8 km lungime), dat in folosinta in 1965, unul dintre cele mai mari din Europa. Fondat in 1590 la malul stg. al fl. Volga. In urma razboiului taranesc (1670-1671), condus de cazacul Stepan Razin, asezarea a fost distrusa, fiind reconstruita pe malul dr. al fl. Volga.

SAPPORO, oras in N Japoniei (Hokkaidō), situat in C. Ishikari, la poalele de E ale m-tilor Nakayama, pe raul Toyohira (afl. stg. al lui Ishikari), la 800 km NNE de Tōkyō; 1,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv al ins. Hokkaidō (din 1886). Aeroportul Chitose. Nod feroviar. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a petrolului si a lemnului (mobila), poligrafica, textila, a ceramicii, cauciucului si alim. (preparate din lapte, ulei vegetal, conserve, bere, faina). Centru comercial si turistic. Statiune a sporturilor de iarna. Festival anual al sculpturilor gigantice in gheata. Universitatile „Hokkaidō” (1876) si „Hokkai Gakuen Kitami” (1918). Gradina botanica. Fundat in 1871. Sa S. s-au desfasurat Jocurile Omipice de iarna din 1972.

SANTO DOMINGO, cap. Rep. Dominicane, situata in SSE ins. Hispaniola, la gura de varsare a fl. Ozama, in M. Caraibilor; 1,8 mil. loc. (2002). Aeroportul Punta Caucedo. Port comercial. Pr. centru politic, economic, cultural-stiintific, financiar-bancar, comercial si turistic al tarii. Hidrocentrala. Ind. metalurgica, petrochimica, de prelucr. a tutunului si a maselor plastice, electrotehnica (f*******e), cimentului, pielariei si incaltamintei, textila si alim. (ulei vegetal, zahar, rom, lichior s.a.). Reparatii navale. Universitatea Sf. Toma d’Aquino, azi Santo Domingo (1538, cea mai veche din „Lumea noua”); Universitatea „Pedro Henriquez Urena” (1966); Universitate Politehnica. Teatru National; Conservator; Orchestra simfonica. Muzeu etnografic, cu colectii de arta precolumbiana; Biblioteca nationala. Gradina botanica. Parc zoologic. Catedrala Santa Maria (1521-1540), in stil renascentist spaniol, in care se afla mormantul lui Cristofor Columb; biserica Nuestra Senora de la Merced (a doua jumatate a sec. 16); Biserica iezuita (1714-1755); Palatul guvernatorilor (1510-1512); Fortareata Alcazar de Colon (sec. 16); Casa de Amirante (1510-1514); Torre (Turnul) de Homenaje (1503-1507). Far maritim. Vechiul oras colonial a fost inclus (din 1990) in Patrimoniul cultural universal. Fundat in 1496 de Bartolomeo Columb cu numele de Nueva Isabela. Distrus de uragane in 1502 si 1930 si refacut ulterior. Jefuit de corsarul Sir Francis Drake in 1586. Intre 1795 si 1809 s-a aflat sub dominatie franceza, intre 1822 si 1844 sub stapanire haitiana, iar intre 1861 si 1865 a fost anexat de Spania. Din 1844, cap. Rep. Dominicane. In perioada 1936-1961 a purtat numele Ciudad Trujilo. S-a mai numit si Santo Domingo Guzman.

FURFUROL, furfuroli, s. m. Aldehida provenita din furan, care se prezinta sub forma de lichid uleios, cu miros particular, folosita ca solvent selectiv la rafinarea uleiurilor vegetale si minerale si ca insecticid, vermicid etc. – Din fr. furfurol.

COLONIE² s. f. (Si in sintagma apa de colonie) Lichid parfumat, fabricat din alcool si diverse uleiuri vegetale, folosit in cosmetica. – Din fr. [eau de] Cologne.

PRESARE ~ari f. 1) v. A PRESA. 2) Procedeu de obtinere a uleiurilor vegetale, a mustului (si a altor produse lichide) prin strivirea materialului care le contine. /v. a presa

UNTDELEMN n. ulei vegetal comestibil, extras din semintele sau fructele unor plante (floarea-soarelui, masline etc.). ◊ A iesi deasupra ca ~ul a) iesi la iveala; b) a invinge. /unt + de + lemn

COLONIE² s. f. apa de Colonia = amestec parfumat de alcool si uleiuri vegetale. (<fr. /eau de/ Cologne)

COLONIE² s.f. Apa de colonie = amestec parfumat de alcool si uleiuri vegetale, folosit in cosmetica. [< it. colonia < acqua di Colonia].

SICATIV, -A adj. (Despre uleiuri) Care se usuca repede. // s.m. Substanta care se adauga uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grabi viteza de uscare. [Cf. fr. siccatif, lat. siccativus].

DEZODORIZARE s. f. 1. actiunea de a dezodoriza. 2. operatie de purificare a anumitor produse prin eliminarea substantelor rau mirositoare. ◊ indepartare, in procesul de rafinare a uleiurilor vegetale, a componentilor care le imprima miros neplacut sau caracteristic. (< dezodoriza)

PARALAC s. n. grup de rasini sintetice (ne)modificate de uleiuri vegetale, dizolvate sau nu in solventi organici, folosite la fabricarea liantilor pentru cerneluri de tipar, emailuri, vopsele, a lacurilor etc. (< para¹- + lac)

RERAFINARE s. f. 1. tratament suplimentar aplicat uleiurilor vegetale dupa neutralizarea lor cu alcalii, pentru reducerea culorii uleiurilor rafinate. 2. operatie aplicata produselor rezultate la prima rafinare a alcoolului etilic. (< re¹- + rafinare)

SICATIV, -A I. adj. (despre uleiuri) care se usuca repede. II. s. m. substanta care se adauga uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grabi viteza de uscare. (< fr. siccatif, lat. siccativus)

TRIPALMITINA s. f. substanta solida incolora, ester al glicerinei cu acidul palmitic, in uleiuri vegetale si grasimi. (< fr. tripalmitine)

ACCRA, cap. Ghanei, port la G. Guineea; 1,25 mil. loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport international. Pr. centru politic si economic al tarii. Ind. alim. (uleiuri vegetale), textila, mat. de constr., prelucr. lemnului si bauxitei. Aparate de radio si televiziune. Universitate (1961). Asezare mentionata din sec. 16; dupa cucerirea engleza (sec. 19), centru ad-tiv al coloniei si protectoratului Coasta de Aur si al statulului Independent Ghana (din 1957). Prima conferinta a statelor independente din Africa (1958).

AKOLA, oras in India centrala (Mahāhāshtra), la SV de Nagpur, pe riul Murna; 227,4 mii loc. (1984). Nod de comunicatii. Mare centru al ind. text. (bumbac) si al uleiurilor vegetale. Fort (sec. 19).

ALICANTE 1. Golf larg al M. Mediterane, pe coasta de SE a Pen. Iberice (Spania), intre Cabo de la Nao (in N) si Cabo de Palos (in S). 2. Oras in SE Spaniei (Valencia), port la M. Mediterana in golful cu acelasi nume: 258 mii loc. (1987). Ind. ingrasamintelor chimice, constr. de masini si textila. Vinuri, tigarete si uleiuri vegetale. Turism.

BALTI, oras in Rep. Moldova, pe Raut; 159 mii loc. (1989). Ind. constr. de masini agricole; incalt., tricotaje si conf., alim. (carne, zahar, vin, uleiuri vegetale). Catedrala (1785). Veche asezare romaneasca, intemeiata in sec. 15. In sec. 16 si 17 s-a aflat sub stapinirea domniei, devenind (1774) cea mai mare asezare rurala din tinutul Soroca. In 1818 a primit statutul de oras.

BARCA-GALATEANU, Dumitru (1903-1975, n. sat Lalesti, jud. Vaslui), fizician roman. Prof. univ. la Bucuresti. Cercetari in domeniul spectroscopiei in infrarosu (spectrele vaporilor de hidrocarburi, bromura de etil, de amine, uleiuri vegetale etc.). Lucrari de mecanica, fizica, caldura.

BENTONIT (‹ fr. {i}; {s} [Fort-] Benton) s. n. Roca argiloasa de culoare cenusie sau galben-verzuie stratificata, constituita din cel putin 75 la suta din montmorillonit si beidelit si caracterizata printr-o mare capacitate de absorbtie a apei. Se utilizeaza ca decolorant, pentru purificarea produselor petroliere, uleiurilor vegetale si la prepararea noroiului de foraj.

CARBONATI (‹ fr {i}) s. m. pl. Saruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic in care un singur atom de hidrogen a fost inlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, raspindita in natura sub forma de calcar (piatra de var), creta, marmura, calcit; intrebuintat ca piatra de constructie, la obtinerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ Carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de baza al industriei chimice, folosit in ind. sticlei, a sapunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgica, farmaceutica, in gospodarie etc.; soda (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosita ca alcalinizant al secretiei gastrice in acidoze si sub forma de lotiuni detergente in infectii, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.

CHAPRA, oras in NE Indiei (Bihar), pe fl. Gange, la N de Patna; 116,6 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru comercial agricol. Expl. de salpetru. Prelucr. orezului, porumbului, trestiei de zahar. Ind. uleiurilor vegetale.

IRBID, oras in N Iordaniei, la E de Iordan; 216 mii loc. (1992). Nod rutier. Ciment. Piata agricola (grau, citrice, masline si uleiuri vegetale). Mestesuguri. Universitate. In Antichitate s-a numit Arbela.

SAMSUN, oras in N Turciei, port la golful omonim al Marii Negre, situat la 330 km NE de Ankara; 362,7 mii loc. (2000). Centru comercial. Ind. constr. de masini, chica (ingrasaminte), textila si alim. Productie de tigarete. Exporta tutun, tigarete, lana, cereale, uleiuri vegetale, fructe. Intemeiat in 562 i. Hr. de colonistii din Milet, cu numele Amisus. Cucerit de Alexandru cel Mare in sec. 4 i. Hr., de romani in anul 71 i. Hr., turcii selgiucizi au construit la 2,5 km SE de Amisus o fortareata pe care au numit-o Samsun, cu existenta de sine statatoare pana in 1425, cant turcii otomani le-au unit intr-o singura asezare. Anexat de Rusia in 1783. Distrus in mare parte de incendiul din 1869.

IDIOBLAST s.n. (Bot.) Celula vegetala continand uleiuri, gume sau alte substante. [Pron. -di-o-. / cf. it. idioblasto, germ. Idioblast < gr. idios – propriu, blastos – mugure].

FURFUROL s. m. aldehida toxica, din furan, solvent la rafinarea uleiurilor minerale sau vegetale si ca insecticid, fungicid etc. (< fr. furfurol)

FLORIDINA s.f. (Chim.) Pamant decolorant, continand calciu si magneziu, folosit la decolorarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale. [< fr. floridine].

FLORIDINA s. f. pamant continand calciu si magneziu, folosit la decolorarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale. (< fr. floridine)

OLEINA s.f. 1. Substanta lichida care se gaseste in uleiuri si in grasimile animale si vegetale si care rezulta din combinarea acidului oleic cu glicerina. 2. Acid oleic tehnic, obtinut la scindarea grasimilor prin hidroliza. [Pron. -le-i-. / < fr. oleine].

OLEINA s. f. 1. substanta lichida care se gaseste in uleiuri si in grasimile animale si vegetale, din combinarea acidului oleic cu glicerina. 2. acid oleic tehnic, obtinut la scindarea grasimilor prin hidroliza. (< fr. oleine)

ulei², uleiuri, s. n. Lichid gras de provenienta vegetala, animala, minerala sau sintetica, insolubil in apa si mai usor decat ea, folosit in alimentatie, in industrie etc. ◊ Tablou (sau pictura, portret) in ulei = tablou (sau pictura, portret) executat in culori preparate cu ulei². [Var.: (reg.) oleu s. n.] – Din sl. olej.

TERPENE s. f. pl. hidrocarburi de origine vegetala, incolore, cu miros caracteristic, placut, din uleiuri eterice. (< fr. terpenes)

BENZOE s.n. Produs natural, vegetal, solid, continand rasini, acid benzoic si un ulei volatil, folosit in medicina, la prepararea unor parfumuri si lacuri etc.; smirna. [< germ. Benzoe].

BENZOE s. f. produs natural vegetal, solid, continand rasini, acid benzoic si un ulei volatil; smirna. (< fr. benzoe)

BENZOE s. f. Produs natural, vegetal, solid, care contine rasini, acid benzoic si un ulei volatil si care este folosit in dermatologie si in parfumerie; smirna. – Din fr. benzoe.

IUFT s. n. Piele groasa de bovine tabacita vegetal cu coaja de stejar si de mesteacan si impermeabilizata cu ulei de mesteacan, intrebuintata pentru fete de incaltaminte. – Din rus. iuft.

CEARA s. f. 1. Produs natural (de origine animala, vegetala sau minerala) sau sintetic, plastic, insolubil in apa, care se inmoaie si se topeste la temperaturi destul de joase si care are numeroase utilizari in industria farmaceutica, electronica, a hartiei, cosmetica etc. ◊ Ceara de albine = ceara de culoare galbuie, cu miros placut, caracteristic, produsa de albine, care se recolteaza prin topirea fagurilor. Ceara de balena = s********t, ulei de casalot. Ceara de parchet = amestec de ceara sintetica cu parafina, cerezina, ceara vegetala si cu alte substante, care formeaza pe parchet o pelicula lucioasa, protectoare. Ceara rosie = amestec de colofoniu, selac, ulei de terebentina si culori minerale, care, datorita proprietatilor lui plastice la incalzire, este folosit la sigilarea scrisorilor, pachetelor, la inchiderea ermetica a flacoanelor etc. Ceara montana = ceara minerala obtinuta din carbunii bruni prin extractie cu solventi. Ceara vegetala = strat care acopera suprafata plantelor, mai ales a fructelor. 2. (Geol.; in sintagma) Ceara de pamant = ozocherita. 3. (Fiziol.) Cerumen. – Lat. cera.

CONDIMENT, condimente, s.n. Substanta de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (otet, ulei, esenta, extract, pasta, sos etc.), sau obtinuta prin sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei.

ulei ~iuri n. Lichid gras, vascos, insolubil in apa si mai usor decat aceasta, de provenienta vegetala, animala sau minerala, avand diferite intrebuintari (in alimentatie, in industrie, in tehnica, in pictura etc.). ~ de masline. ◊ Pictura (sau tablou) in ~ pictura sau tablou pictat in culori amestecate cu un ulei special (de in, de mac etc.). A turna ~ pe rana a alina durerile cuiva. /<sl. olej

RICINA, ricine, s. f. 1. Toxina vegetala care se gaseste in semintele de ricin si care are proprietatea de a aglutina globulele sangelui. 2. (Pop.) ulei de ricin. – Ricin + suf. -a.

CEARA f. 1) Substanta amorfa, de culoare galbuie, produsa de albine, care se obtine prin topirea fagurilor. ◊ Galben ca ~a foarte palid. 2) Substanta solida de diferite origini (animala, vegetala, minerala sau sintetica) folosita in industria farmaceutica, electronica, cosmetica etc. Lumanare de ~. ◊ ~ de parchet amestec de ceara sintetica si parafina, folosit la lustruirea parchetului. ~ rosie amestec de colofoniu cu ulei de terebentina, folosit la aplicarea sigiliilor. ~ de pamant ceara minerala; ozocherita. 3) Substanta ceroasa, care se formeaza in canalul extern al urechii; cerumen. [G.-D. cerii] /<lat. cera

ESENTA, esente, s.f. Lichid volatil, cu aroma puternica, numit si ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarta, radacina) sau produs sintetic (aroma de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care pastreaza integral proprietatile acestora (aroma, gust, principii active); se utilizeaza in scopuri medicinale, in parfumerie sau ca aromate in cofetarie si patiserie, sub forma de solutie alcoolica (esenta de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lamaie, de menta, de trandafir); se obtin esente si prin reducerea unei fierturi (esenta de ciuperci), prin infuzare (apa de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapa, frunze) in otet sau in vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.

SOIA s.f. Planta anuala din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizata ca planta furajera, iar boabele de soia si in alimentatia umana, soia fiind una din cele cinci seminte sfinte ale Chinei. Exista boabe de soia galbene, verzi, rosii si negre. Din ele se prepara ulei de soia, tofu („branza de soia”), miso (pasta dulce de soia), faina de soia, din care se produc harusame (taitei subtiri, transparenti ca sticla); preponderent, din soia se obtine asa-numita carne vegetala, un extract de proteine vegetale utilizat ca inlocuitor de carne in preparatele dietetice, iar semintele incoltite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate in diverse preparate culinare.