SCHELETON s. n. 1. sanie speciala in care se sta cu fata in jos si se conduce cu varful bocancilor, pentru coborarea unor pante foarte inclinate. 2. sport de iarna practicat cu o astfel de sanie. (< engl. skeleton)

PARTIE partii s. f. 1. Carare sau drum facut prin zapada. ◊ (sport) Culoar amenajat si marcat, prin zapada, in vederea practicarii unor sporturi de iarna. (bob, schi etc.). 2. (Pop.) Drum deschis prin semanaturi, printr-un desis de padure etc.; carare. [Var.: parte s. f.] – Din sl. prutu, scr. prt, prtina.

SCHI, (1) schiuri, s. n. 1. Un fel de patina in forma de banda lunga si ingusta de lemn, de metal sau de material plastic, care, prinsa de talpa ghetelor, permite alunecarea rapida pe zapada. 2. sport de iarna practicat cu schiurile (1). – Din fr. ski.

SCHI ~uri n. 1) Obiect in forma de patina lunga din lemn, din metal sau din material plastic, folosita pentru a aluneca pe zapada. 2) sport de iarna practicat cu astfel de patine. A face ~. /<fr. ski, germ. Ski

SCHI s.n. 1. Un fel de patina de lemn, aproape ca lungime cu inaltimea omului, cu care se poate merge alunecand pe zapada. 2. sport de iarna practicat cu schiurile (1). ♦ Schi nautic = sport nautic in care executantul, tras de o barca cu motor, aluneca pe apa mentinandu-se pe una sau pe doua scanduri; water-ski. [< fr., norv. ski].

ALTIPORT s. n. suprafata de aterizare special amenajata la mari inaltimi montane, in vederea practicarii sporturilor de iarna. (< fr. altiport)

SCHI s. n. 1. Un fel de patina de lemn, lunga, cu care se poate merge alunecand pe zapada. 2. sport de iarna practicat cu astfel de patine. ♦ ~ nautic = sport nautic in care executantul, remorcat de o ambarcatie cu motor, aluneca pe suprafata apei cu ajutorul unor schiuri speciale; water-ski. (< fr. ski, germ. Ski)

ADIRONDACK, grup muntos in NE S.U.A. (New York), constituind sectorul nordic al M-tilor Apalasi. Alcatuit din roci dure caledoniene, modelate de eroziunea glaciara. Alt. max.: 1.629 m (vf. Mount Marcy). Mare rezervatie forestiera si parc natural. In apropiere, statiunea de sporturi de iarna Lake Placid.

AOSTA, oras in NV Italiei, centru ad-tiv al reg. Valle d’Aosta; 36,3 mii loc. (1989). Siderurgie, aluminiu, produse chimice si textile. Centru turistic; sporturi de iarna. Vestigii romane si medievale.

BORSA 1. Oras in jud. Maramures, in golful estic al depr. Maramures, inchis de M-tii Maramures (la N) si Rodna (la S), la 700-850 m alt.; 30.504 loc. (1991). Expl. de plumb, zinc, cupru si andezit. Uzina de flotatie si preparare a minereurilor. Expl. si prelucr. lemnului (cherestea); panificatie. Ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice. Centru pomicol. Biserica de lemn (1700). La 12 km E de B. se afla complexul turistic B., la 850 m alt., cu posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna (pirtie de schi); linie de teleferic (lungime: 1.920 m; diferenta de nivel 500 m). Mentionat documentar in 1356 si apoi in 1450. Declarat oras in 1968. 2. Com. in jud. Cluj; 1.950 loc. (1991).

CHAMONIX-MONT BLANC [samoni mo blã], localit. in E Frantei, la poalele Alpilor Savoiei; 9,3 mii loc. (1982). Mare centru de sporturi de iarna. Locul de desfasurare a primei olimpiade de iarna (1924).

COLORADO SPRINGS [cɔləra:dəu spriŋgz], oras in V S.U.A. (Colorado), in M-tii Stincosi; 393,9 mii loc. (1989, cu suburbiile). Ind. electronica si poligrafica. Mare statiune climaterica si centru al sporturilor de iarna la poalele lui Pikes Peak.

KUOPIO, oras in Finlanda centrala; 84,7 mii loc. (1995). Ind. constr. de masini, chimica, de prelucr. a lemnului, a sticlariei, alim. sporturi de iarna. Turism. Fundat in 1633.

CORTINA D’AMPEZZO [dampeto], oras in N Alpilor Dolomiti, la 1.210 m alt.; 8,5 mii loc. (1983). Renumita statiune turistica si a sporturilor de iarna. Aici s-a desfasurat a VII-a editie a Jocurilor Olimpice de iarna (1956).

ROVANIEMI, oras in N Finlandei, la jonctiunea raurilor Remijoki si Ounasjoki, dincolo de Cercul Polar; 35,4 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv al Laponiei finlandeze (prov. Lappi). Planurile orasului R. reconstruit dupa al Doilea Razboi Mondial au fost executate de Alvar Aalto. Exploatari de cherestea. Turism (sporturi de iarna).

JUNGFRAU [juŋfrau], varf in Alpii Bernezi (Elvetia). Alt.: 4.158 m. Alcatuit din sisturi cristaline si gnaisuri. Statiune a sporturilor de iarna. Statiune internationala de cercetari alpine la Jungfraujoch (din 1937). C. f. situata la cea mai mare inaltime din Europa (urca pana la 3.457 m), construita intre 1896 si 1912, care strabate varful printr-un tunel de 7,1 km. Escaladat pentru prima oara de J.R. si H. Meyer (1811).

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.

SAPPORO, oras in N Japoniei (Hokkaidō), situat in C. Ishikari, la poalele de E ale m-tilor Nakayama, pe raul Toyohira (afl. stg. al lui Ishikari), la 800 km NNE de Tōkyō; 1,8 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv al ins. Hokkaidō (din 1886). Aeroportul Chitose. Nod feroviar. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a petrolului si a lemnului (mobila), poligrafica, textila, a ceramicii, cauciucului si alim. (preparate din lapte, ulei vegetal, conserve, bere, faina). Centru comercial si turistic. Statiune a sporturilor de iarna. Festival anual al sculpturilor gigantice in gheata. Universitatile „Hokkaidō” (1876) si „Hokkai Gakuen Kitami” (1918). Gradina botanica. Fundat in 1871. Sa S. s-au desfasurat Jocurile Omipice de iarna din 1972.

SAN BERNARDINO 1. Culme si pas de altitudine in SSE Elvetiei, in Alpii Lepontini la izv. Rinului, la 2.065 m alt., strabatuta de un tunel rutier (6,6 km lungime) la 1.400 m, deschis pentru trafic in 1967; are pe versantul de S statiuni pentru sporturi de iarna. 2. Oras in VSV S.U.A. (California), situat la poalele m-tilor cu acelasi nume, pe valea San Bernardino, la 96 km E de Los Angeles. 185,4 mii loc. (2000). Nod feroviar. Ind. siderurgica, chimica, a cimentului, mobilei, textila si alim. Constr. de rachete (Kaiser Steel Corporation) si de aparataj electronic. Piata agricola (cereale, portocale, struguri). Plantatii de citrice si vita de vie. Cresterea pasarilor si a bovinelor. Universitate (1960). Festival anual national al portocalelor (din 1915). Statiune climaterica. Fundat de misionarul spaniol Francisco Dumez, in 1810, poarta numele Sf. Bernardino din Siena. In 1851, o colonie de mormoni s-a stabilit aici, dar a plecat in 1857 in statul Utah pentru a intemeia asezarea Salt Lake City.

COLT² ~i m. 1) Dinte cu varf ascutit, situat intre dintii incisivi si masele; dinte canin. ~i de morsa. ~i de elefant. ◊ A-si arata ~ii a-si da pe fata firea agresiva. A fi la ~i cu cineva a trai rau cu cineva; a nu se putea intelege. 2) Bucata ramasa dintr-un dinte rupt. 3) Fiecare dintre piesele in forma de cui ale unei unelte agricole; dinte. ~i de grebla. ~ de furca. 4) Cui cu gamalia mare si crestata, care se aplica pe talpa incaltamintei de sport sau de iarna pentru a impiedica alunecarea. 5) Varful unei plante, mai ales al ierbii, cand rasare din pamant. ◊ A da (sau a scoate, a prinde) ~i a incolti. 6) Proeminenta cu varf ascutit. ~ de stanca. 7) Fiecare dintre taieturile triunghiulare facute pe marginea unei stofe; zimt. 8): Floare-de-~ mica planta erbacee, cu frunze albicioase, pufoase si ascutite, care creste pe crestele stancoase ale muntilor; floarea-doamnei; albumeala; edelvais. /<bulg. kolec, sb. kolac

sport ~uri n. Totalitate de exercitii fizice si de jocuri practicate metodic si sistematic in vederea intaririi organismului, dezvoltarii vointei si a obtinerii unor performante. ~ de iarna. Sala de ~. /<engl., fr. sport