TAAL, lac in Filipine, in SV ins. Luzon, la c. 50 km S de Manila; 243 km². Este situat intr-o imensa caldeira (30 km lungime) formata cu 500.000-100.000 de ani in urma prin puternice eruptii succesive. In partea centrala a lacului se afla insula Vulcano, rezultata prin suprapunerea mai multor conuri vulcanice; in mijloc exista un alt lac, de 2 km lungime. Pe ins. se afla vulcanul Taal, care in decursul timpului a provocat numeroase victime omenesti. In lac traiesc diverse specii endemice de pesti.

REPETEK, rezervatie a biosferei (34.600 ha) situata in Turkmenistan, in marginea E a desertului Karakum, la 180-220 m alt. Este cea mai importanta rezervatie de desert din Asia Centrala, cu barcane mobile de mari dimensiuni alternand cu dune fixate de vegetatie si depresiuni interdune. Pe suprafete intinse se formeaza cruste de gips, cu cristale foarte mari (60-80 cm), cunoscute sub numele de gipsuri de R. In flora se remarca saxaulul alb si saxaulul negru si muschiul Tortula desertorum, iar in fauna diverse specii endemice de rozatoare, iepurele tolai, gazela cu gusa, rasul de desert, dihorul patat, vrabia de desert, broasca testoasa de Asia Centrala, varanul cenusiu, numerosi serpi. 75% din speciile de nevertebrate sunt endemice.

OCEANIA, denumirea sub care este cunoscuta totalitatea insulelor (c. 10.000) din partea central-sudica a Oc. Pacific, raspandite pe o supr. acvatica de c. 70 mil. km², pe c. 5.000 km de la N la S (respectiv intre ins. Midway in N, aflata la 28º13' lat. N, si ins. Macquarie in S, situata la 54º36' la S) si c. 12.000 km de la V la E (respectiv intre ins. Dirk Hartog, la 113º long. E in V si ins. Sala y Gomez, la 105º28' long. V in E). O. se extinde in zona intertropicala, pe o supr. de uscat (insulara) de c. 1,3 mil. km², cuprinzand trei subdiviziuni traditionale: Melanezia (in V), Micronezia (in NV), Polinezia (in partea centrala si estica). Unii autori au extins foarte mult acceptiunea termenului, incluzand in O. si Noua Zeelanda (in S) si chiar Australia si Arh. Malaez. Relieful O. prezinta aspecte diferentiale. Astfel, in insulele mari ale Melaneziei (Noua Guinee, Noua Caledonie s.a.) exista un relief variat, complex si impunator, format predominant din munti, cu numerosi vulcani (alt. max.: 5.030 m, vf. Jaya), precum si din dealuri si campii litorale, in timp ce in insulele mai mici ale Polineziei si Microneziei relieful este monoton, simplu si aplatizat. Un element definitoriu al O. in constituie marea extensiune a recifelor de corali (aproape 3/4 din atolii de pe Terra), statele Kiribati si Tuvalu fiind alcatuite aproape in intregime din atoli. Clima este in general calda si umeda, iar vegetatia si fauna se caracterizeaza prin existenta multor specii endemice si marea diversitate a pasarilor, dar si o foarte slaba reprezentare a mamiferelor. Primul european care a patruns in O., descoperind arh. Mariane (1521), a fost Magellan. Pe langa cele 13 state independente, si Hawaii, stat al S.U.A., exista si o serie de teritorii dependente (aflate sub administratia Frantei, S.U.A., Noii Zeelande, Australiei), unele dintre ele beneficiind de autonomie interna.

ASPRETE (‹ aspru²) s. m. Gen si specie de peste endemice in riul Vilsan, cenusiu-brun, lung de 10-12 cm, acoperit de solzi aspri si marunti (Romanichthys valsanicola). Monument al naturii. Sin. poprete, sforete.

ENDEMISM s.n. Caracterul a ceea ce este endemic. ♦ Particularitate a unor specii, animale sau vegetale, de a vietui pe o arie restransa. [< fr. endemisme].

ENDEMISM s. n. 1. caracter endemic. 2. particularitate a unor specii animale sau vegetale de a vietui pe un areal restrans; endemicitate. (< fr. endemisme, engl. endemism)

ENDEMISM s. n. (Biol.) Particularitate a unor specii biologice de a trai pe o anumita arie geografica. ♦ Caracter endemic; endemicitate. – Din fr. endemisme, engl. endemism.

NERA, rau, afl. stg. al Dunarii; 125 km. Izv. din M-tiiSemenicului si dreneaza depr. Bozovici (Almajului); la iesirea din depresiune, formeaza chei epigenetice (18 km lungime) in depozitele calcaroase ale M-tilor Locvei si Semenicului pe care-i separa. Afl. pr.: Prigor, Rudaria, Minis, Beiu. In zona cheilor N. se afla rezervatia complexa Cheile Nerei-Beusnita (3.368 ha), in cadrul careia se dezvolta numeroase specii de plante termofile ca liliacul salbatic (Syringa vulgaris), laleaua pestrita (Fritillaria montana), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus), precum si unele plante endemice (Dianthus giganteus var. banaticus, Ranunculus flabellifolius, Sorbus borbasii) si raritati faunistice (Limax tigrrenius, Vitrea diaphana, Euscorpius carpathicus s.a.).