Rezultate din textul definițiilor
percica, percele, s.f. (reg.) 1. carliont, mot (pe frunte); smoc de par pe fruntea cailor. 2. coada facuta prin impletirea parului.
PERCICA, percele, s. f. (Reg.) Carliont, mot (pe frunte). ♦ smoc de par pe fruntea cailor. [Var.: percea s. f.] – Din tc. purcek.
PERCIUNE, perciuni, s. m. Fiecare dintre cele doua suvite de par (adesea lasate lungi si rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz, langa urechi, de la tample in jos (la barbati), ♦ (Rar) Favorit ♦ (Rar) smoc de par de pe fruntea cailor. [Var.: perciun s. m.] – Din tc. percem.
CIUF, (1) ciufuri, s. n., (2, 3) ciufi, s. m. 1. S. n. smoc de par zbarlit (cazut pe frunte). 2. S. m. Nume dat in gluma oamenilor, mai rar animalelor, cu parul ciufulit sau, p. ext., cu aspect neingrijit. 3. S. m. Numele mai multor pasari rapitoare de noapte din familia bufnitelor, cu doua smocuri de pene deasupra ochilor; ciuhurez. – Et. nec.
PERCICA ~ele f. reg. 1) smoc de par lasat putin pe frunte; mot. 2) Suvita de par care acopera fruntea unui cal; perciune. /<turc. purcek
CIUF (cuv. autohton) s. n., s. m. 1. S. n. smoc de par zburlit (cazut pe frunte). 2. S. m. C. de padure = cea mai frecventa pasare de prada de noapte din Romania, din ordinul strigiformelor, sedentara, de c. 36 cm, cu penaj cafeniu-patat si doua smocuri de pene deasupra ochilor (Asia otus). 3. C. de cimpie = pasare calatoare, din ordinul strigiformelor, de c. 38 cm, care vineaza si ziua si noaptea (Asia flameus).
STEMA, steme, s. f. 1. Semn conventional distinctiv, caracteristic si simbolic, al unei tari, al unui oras, al unei dinastii etc.; emblema, blazon. 2. Coroana, diadema. ◊ Expr. A fi cu stema-n frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai deosebit, mai grozav decat altii. 3. (Inv.) Piatra pretioasa. 4. Semn caracteristic, pata sau smoc de par (de alta culoare) pe fruntea unor animale. – Din ngr. stemma.
CIUF1 ~uri n. 1) smoc de par zbarlit (care atarna pe frunte). A apuca de ~. 2) glum. Fiinta cu par zbarlit. /<ung. csuf
MOT1 moturi n. 1) smoc de fire din frunte sau din crestetul capului. ◊ A lua (sau a apuca) de ~ pe cineva a trage de par pe cineva; a parui. 2) smoc de pene de pe capul unor pasari. 3) Pielea rosie de pe capul curcanului care atarna ca un ciucure. ◊ ~ul curcanului planta erbacee ornamentala cu flori purpurii, grupate in spice lungi. 4) Ciucure confectionat din diferite materiale, care se atarna la caciulite, bonete, fesuri etc. 5) parte proeminenta (ascutita) a unui lucru. /Orig. nec.
