BICARBONAT s. m. sare a acidului carbonic, rezultat prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. ♦ ~ (de sodiu) = sare alba solubila in apa, folosita la prepararea prafului de copt si ca activator al sucului gastric. (< fr. bicarbonate)

CARBONAT s. m. sare a acidului carbonic. (< fr. carbonate, carbone)

PROTOCARBONAT s. m. sare a acidului carbonic, cantitatea cea mai mica posibila de carbon. (< fr. protocarbone)

CARBONATI (‹ fr {i}) s. m. pl. Saruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic in care doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic in care un singur atom de hidrogen a fost inlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, raspindita in natura sub forma de calcar (piatra de var), creta, marmura, calcit; intrebuintat ca piatra de constructie, la obtinerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ Carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de baza al industriei chimice, folosit in ind. sticlei, a sapunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgica, farmaceutica, in gospodarie etc.; soda (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosita ca alcalinizant al secretiei gastrice in acidoze si sub forma de lotiuni detergente in infectii, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.

CARBONAT, carbonati, s. m. Nume dat sarurilor acidului carbonic. ♦ (Adjectival) Care contine carbon. – Din fr. carbonate.

CARBONAT, carbonati, s. m. Nume dat sarurilor acidului carbonic. ♦ (Adjectival) Care contine carbon. – Fr. carbonate.

BICARBONAT, bicarbonati, s. m. sare a acidului carbonic, in care un atom de hidrogen a fost inlocuit printr-un metal. ◊ Bicarbonat (de sodiu) = sare in forma de pulbere alba, folosita in farmacie si in bucatarie. – Din fr. bicarbonate.

BICARBONAT ~ti m. sare a acidului carbonic, rezultata din inlocuirea unui atom de hidrogen printr-un metal. ◊ ~ de sodiu sare pulverulenta de culoare alba, folosita in farmaceutica si in bucatarie. /<fr. bicarbonate

CARBONAT² ~ti m. sare a acidului carbonic ~ de calciu. /<fr. carbonate

PROTOCARBONAT s.m. sare a acidului carbonic, continand cantitatea cea mai mica posibila de carbon. [Cf. fr. protocarbone].

BICARBONAT s.m. sare a acidului carbonic, rezultata prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. ◊ Bicarbonat de sodiu = sare alba solubila in apa, intrebuintata la prepararea prafului de copt si in farmacie. [< fr. bicarbonate].

BICARBONAT, bicarbonati, s. m. sare a acidului carbonic, in care un atom de hidrogen a fost inlocuit printr-un metal. ◊ Bicarbonat de sodiu sau (in vorbirea curenta) bicarbonat = sare in forma de pulbere alba, folosita in farmacie si in bucatarie. – Fr. bicarbonate.

CARBONAT s.m. sare sau ester al acidului carbonic. // adj. Care contine carbon. [< fr. carbonate, carbone].

bicarbonat n., pl. e (bi- si carbonat). Chim. sare (si in special sare cu baza de soda) care contine de doua ori mai mult acid carbonic decit carbonatu neutru cu aceiasi greutate de baza.

ALCALIN, -A, (‹ fr.) adj. 1. (Despre substante chimice) Care are proprietatile unei baze. ♦ Medicamente alcaline = medicamente utilizate in tratamentul aciditatii gastrice. Metale alcaline = metalele (litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul si franciul) care fac parte din grupa I a sistemului periodic al elementelor. Rezerva a. = cantitatea de acid carbonic si de bicarbonat de sodiu din singe; la om, r.a. este de 7,34-7,45 cm³. 2. (PETROGR.; despre magma si roci magmatice) Caracterizate prin continut mare in alcalii in raport cu dioxidul de siliciu. In cele subsaturate predomina feldspatoizii, iar in cele paracalcaline predomina piroxenii si amfibolii sodici. Soluri alcaline = grup de soluri cu continut mare de saruri de sodiu si cu reactie puternic alcalina.