BALADOR, baladoare, s. n. Piesa de angrenaj in forma de ax cu multe roti dintate, cu ajutorul carora se schimba viteza de rotatie. – Din fr. baladeur.

DANTURA, danturi, s. f. 1. Totalitatea dintilor unei persoane; p. ext. felul in care sunt insirati si alcatuiti dintii; dentitie. ◊ Dantura (falsa) = proteza dentara. 2. Ansamblu format din dintii unor organe de masini sau scule (roti dintate, freze, brose etc.). – Din fr. denture.

GRAPA¹, grape, s. f. Unealta agricola formata dintr-un gratar cu dinti, cu discuri, cu roti dintate etc. sau dintr-o legatura de maracini, care serveste la maruntirea, afanarea si netezirea pamantului arat, la acoperirea semintelor etc.; boroana. ◊ Expr. A se tine grapa de cineva = a insoti pretutindeni pe cineva. – Cf. alb. grep, gerepe „undita, carlig de undita”.

ANGRENAJ, angrenaje, s. n. Sistem de roti dintate care se imbuca una intr-alta (cu scopul de a-si transmite miscarea). – Din fr. engrenage.

ANGRENAT, -A, angrenati, -te, adj. (Despre roti dintate) Care se imbuca una intr-alta (trasmitandu-si miscarea). – V. angrena.

PLANETAR, -A, planetari, -e, adj. 1. Care apartine planetelor, privitor la planete. ♦ Sistem planetar = totalitatea planetelor care se misca in jurul Soarelui. 2. (Tehn.; in sintagmele) Mecanism planetar = mecanism in care una sau mai multe roti dintate se invartesc in jurul axelor proprii si in acelasi timp in jurul axei altei roti. Arbore (sau ax) planetar (sau axa planetara) = arbore care antreneaza roata motoare a unui automobil. 3. (Fiz.; in sintagma) Model planetar = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar. – Din fr. planetaire.

ORTOTEST, ortoteste, s. n. Instrument de masura mecanic, cu parghii si roti dintate, folosit la masurarea dimensiunilor pieselor prelucrate. – Orto- + test.

CLICHET, clichete, s. n. Organ de masina in forma de bara scurta articulata la un capat, iar cu celalalt capat astfel profilat incat sa impiedice rotirea intr-un anumit sens a unei roti dintate. – Din fr. cliquet.

EDENTA, edentez, vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dintii unei roti dintate, ai unei perii de sarma etc. – Din fr. edenter.

TEXTOLIT, textolite, s. n. Material in forma de placi, constituit din straturi de tesaturi impregnate cu rasini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin aschiere, utilizat ca material electroizolant in electrotehnica si radiotehnica, in constructia de masini (la fabricarea unor roti dintate). – Din fr. textolite.

MORTEZARE s. (TEHN.) mortezat. (~ unei roti dintate.)

A ANGRENA ~ez tranz. 1) (roti dintate) A uni facand ca dintii sa intre unii in altii. 2) A face sa se angreneze. [Sil. an-gre-] /<fr. engrener

ANGRENAJ ~e n. 1) Mecanism constituit din doua sau mai multe roti dintate, imbucate una in alta pentru a transmite miscarea. 2) fig. Concurs de imprejurari strans legate unele de altele. /<fr. engrenage

CLICHET ~e n. Parghie oscilanta care serveste la oprirea miscarilor unor roti dintate. /<fr. cliquet

PINION ~oane n. tehn. roata mai mica dintr-o pereche de roti dintate angrenate. [Sil. -ni-on] /<fr. pignon

A SeveruI ~iesc tranz. (roti dintate) A prelucra cu severul. /sever + suf. ~ui

TREN ~uri n. 1) Vehicul constand dintr-un sir de vagoane de cale ferata trase de o locomotiva. ~ de pasageri. ◊ ~ de marfa marfar. ~ sanitar tren pentru transportul bolnavilor si ranitilor. ~ subteran metrou. A scapa (sau a pierde) ~ul a pierde o ocazie favorabila; a rata. 2) Sir de vehicule formand o unitate de transport. ~ de automobile. ◊ ~ de lupta convoi de vehicule care aprovizioneaza cu munitii liniile de lupta. 3) tehn. Totalitate a organelor unui sistem care realizeaza impreuna o anumita operatie. ◊ ~ de laminare dispozitiv al masinii de filat cu ajutorul caruia sunt descretite si asezate paralel fibrele. ~ de roti sistem de roti dintate care se afla pe acelasi arbore. ~ de aterizare (sau de amerizare) ansamblu de dispozitive cu ajutorul carora un avion (sau un hidroavion) aluneca pe pamant (sau pe apa). ~ anterior (sau ~ posterior) partea de dinainte (sau de dinapoi) a unui animal. /<fr. train

BALADOR s.m. (Frantuzism) Persoana careia ii place mult sa se plimbe, plimbaret. ♦ Joker. // s.n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roti dintate, montate pe acelasi arbore si deplasabile in lungul axei, care, angrenate cu alte roti fixate pe alti arbori, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. [Cf. fr. baladeur].

HIPOID, -A adj. (Despre angrenaje) Alcatuit din roti dintate cilindrice sau conice care nu au axele in acelasi plan. [Pron. -po-id. / < fr. hypoide].

MODUL¹ s.m. 1. (Mat.) Valoare absoluta a unei marimi reale (fara sa se ia in considerare semnul algebric). ♦ (Statist.) Varianta a caracteristicii (4) [in DN], inregistrata la cele mai multe unitati ale unei colectivitati statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecventa. ◊ Modul al unui numar complex = radacina patrata a sumei patratelor partii reale si a coeficientului partii imaginare; modul al unui numar real = valoare absoluta a numarului. 2. Coeficient care caracterizeeaza o proprietate mecanica oarecare. ♦ Raportul dintre diametrul primitiv al unei roti dintate si numarul dintilor acesteia. ◊ Modul de elasticitate = marime reprezentand raportul dintre efortul unitar normal si lungirea specifica corespunzatoare a unei piese solicitate la intindere sau incovoiere. 3. Unitate de masura, in special pentru apele curgatoare. ◊ Modul de irigatie = cantitatea de apa necesara in unitatea de timp pentru irigarea unui hectar. [Pl. -li, (s.n.) -luri. / < fr. module, cf. lat. modulus].

VARIATOR s.n. (Tehn.) Mecanism sau dispozitiv de transmisie, compus dintr-o serie de roti dintate, care permite o schimbare mai rapida a vitezelor. ◊ (Cinem.) Variator de lumina = dispozitiv pentru varierea intensitatii luminii la copierea filmelor. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. variateur, germ. Variator].

DIFERENTIAL s.n. Angrenaj de roti dintate al unui vehicul, care permite ca doua roti asezate pe acelasi ax sa se poata invarti cu viteze deosebite. [Pron. -ti-al, pl. -le, -luri. / < fr. differentiel].

EDENTA vb. I. tr. A rupe sau a smulge dintii unei perii, ai unei roti dintate etc. [P.i. -tez. / < fr. edenter].

FREZA¹ s.f. 1. Unealta pentru prelucrarea metalelor, a lemnului, pentru facut diverse taieturi, roti dintate etc., alcatuita din unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax. 2. Masina agricola pentru scormonit si amestecat pamantul. 3. Frezmasina. [< fr. fraise].

PLANETAR, -A adj. 1. Referitor la planete, de planete, al planetelor. ♦ Sistem planetar = totalitatea planetelor care se invartesc in jurul Soarelui. 2. Angrenaj planetar = angrenaj in care una sau mai multe roti dintate se invartesc concomitent in jurul axelor proprii si in jurul axei unei alte roti dintate; ax planetar = axul care misca roata motoare a unui automobil primind miscarea de la diferential. [Cf. fr. planetaire, lat. planetarius].

ANGRENAJ s. n. 1. mecanism, sistem de roti dintate care se angreneaza unele in altele. 2. (fig.) inlantuire, concurs de imprejurari strans legate unele de altele. (< fr. engrenage)

BALADOR s. n. sistem compus dintr-una sau mai multe roti dintate, montate pe un arbore canalat si deplasabile in lungul axei, care, angrenate cu roti dintate de pe alti arbori, pot transmite viteze diferite. (< fr. baladeur)

DIFERENTIAL, -A I. adj. 1. care diferentiaza. 2. care comporta, lucreaza cu diferente. ◊ (mat.) referitor la diferente care tind catre zero. ♦ ecuatie ~a (si s. f.) = ecuatie care contine o variabila, functia recunoscuta si derivate ale acesteia; calcul ~ = capitol al analizei matematice care are ca obiect studiul derivatelor si al diferentialelor; geometrie ~a = ramura a geometriei care studiaza figurile geometrice folosind calculul diferential. II. s. f. (mat.) produsul dintre derivata unei functii si cresterea variabilei ei independente. III. s. n. angrenaj constituit din doua roti dintate planetare asezate pe acelasi ax si din doua roti satelite, utilizat la autovehicule pentru a transmite la roti turatii diferite la viraje, iar la masini de lucru pentru a varia in mod deosebit turatia. (< fr. differentiel)

EDENTA vb. tr. a rupe, a smulge dintii unei perii, ai unei roti dintate etc. (< fr. edenter)

FREZA¹ s. f. 1. unealta pentru prelucrarea metalelor, a lemnului, pentru diverse taieturi, roti dintate etc., din unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax. 2. masina de frezat. 3. masina agricola pentru scormonit si amestecat pamantul, precum si pentru distrugerea buruienilor. (< fr. fraise)

HIPOID, -A adj. (despre angrenaje) alcatuit din roti dintate cilindrice sau conice care nu au axele in acelasi plan. (< fr. hypoide)

MODUL s. n. 1. (mat.) valoare absoluta a unei marimi reale. ◊ numar pozitiv egal cu radacina patrata a sumei patratelor componentelor unui numar real. ◊ (stat.) varianta a caracteristicii (4), inregistrata la cele mai multe unitati ale unei colectivitati statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecventa. 2. coeficient care caracterizeaza o proprietate mecanica oarecare. ◊ raportul dintre diametrul primitiv al unei roti dintate si numarul dintilor acesteia. ♦ ~ de elasticitate = raportul dintre efortul unitar normal si lungimea specifica corespunzatoare a unei piese solicitate de intindere sau incovoiere. 3. debitul anual al unui curs de apa. 4. parte componenta a unui ansamblu cu functionalitate proprie. ◊ fiecare din partile detasabile ale unei nave spatiale. 5. (telec.) bloc din microelemente (tranzistoare, diode, bobine), care indeplineste functia de etaj sau de celula intr-un aparat, ori intr-o instalatie electronica. 6. (arhit.) unitate de masura pentru determinarea proportiilor elementelor componente ale unui edificiu. (< engl., fr. module, lat. modulus)

PAS² s. n. 1. distanta care separa doua spire consecutive ale unei elice sau doua filete ale unui surub, masurata paralel cu axa de rotatie. ♦ ~ de dintare = distanta cuprinsa intre planurile mediane a doi dinti consecutivi ai unui pinion sau ai unei roti dintate. 2. (inform.) operatie unitara intr-o rutina de calculator sau suboperatie in executarea unei instructiuni. 3. (mar.) document personal cu valabilitate temporara dat persoanelor pe timpul escalei; permis de debarcare. 4. ~ genetic = distanta creata intre un parinte si unul dintre copiii lui, astfel incat posibilitatea acestuia de a primi o gena oarecare se injumatateste datorita meiozei. (< fr. pas)

PLANETAR, -A adj. 1. referitor la planete, al planetelor. ♦ sistem ~ = totalitatea planetelor care se invartesc in jurul Soarelui; model ~ = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar. 2. (tehn.) mecanism ~ = mecanism in care una sau mai multe roti dintate se invartesc concomitent in jurul axelor proprii si in jurul axei unei alte roti dintate; ax ~ = axul care misca roata motoare a unui automobil, primind miscarea de la diferential. (< fr. planetaire)

VARIATOR s. n. mecanism, dispozitiv de transmisie compus dintr-o serie de roti dintate, care permite o schimbare mai rapida a vitezelor. ♦ (cinem.) ~ de lumina = dispozitiv pentru varierea intensitatii luminii la copierea filmelor. (< fr. variateur, germ. Variator)

ANGRENA, angrenez, vb. I. Tranz. 1. A face ca dintii unei roti sa intre intre dintii alteia (spre a-si transmite o miscare de rotatie). ◊ Refl. Cele doua roti dintate se angreneaza perfect. 2. Fig. A antrena intr-o actiune etc. – Fr. engrener.

ANGRENAJ, angrenaje, s. n. Sistem de roti dintate care se imbuca una intr-alta (cu scopul de a-si transmite miscarea). – Fr. engrenage.

ANGRENAT, -A, angrenati, -te, adj. (Despre roti dintate) Care se imbuca una intr-alta (trasmitandu-si miscarea). – V. angrena.

BALADOR, baladoare, s. n. Sistem compus dintr-una sau din mai multe roti dintate, montate pe acelasi arbore, care, angrenate pe rand cu alte roti, pot realiza diferite raporturi de transformare a vitezei. – Dupa fr. baladeur.

FREZA¹, freze, s. f. 1. Unealta aschietoare cu unul sau cu mai multe taisuri, dispuse simetric in jurul unui ax si avand o miscare de rotatie, folosita la prelucrarea metalelor, a lemnului si a altor materiale dure; frezor¹. ◊ Freza-modul = freza profilata, utilizata la prelucrarea rotilor dintate. 2. Masina de frezat. 3. Masina agricola avand organul activ format dintr-un ax rotitor prevazut cu gheare si cutite, care rupe bucati din pamant, le sfarama si le amesteca. 4. (Urmat de determinarea „rutiera”) Masina de lucru rutiera folosita pentru ruperea, maruntirea si amestecarea cu lianti a stratului superficial de pamant, la executarea drumurilor. – Din fr. fraise.

PINION, pinioane, s. n. roata dintata cu un numar mic de dinti, care intra in componenta unui angrenaj, servind la punerea in miscare a altor roti din angrenajul respectiv. [Pr.: -ni-on] – Din fr. pignon.

SEVERUI, severuiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dintilor rotilor dintate necalite. – Sever + suf. -ui.

SEVERUIT, -A, severuiti, -te, adj. (Despre dintii rotilor dintate necalite) Cu flancurile netezite. – V. severui.

SECTOR, sectoare, s. n. 1. (Mat.) Portiune dintr-un plan limitata de doua drepte concurente si de arcul unei curbe cuprins intre cele doua drepte; multimea punctelor din interiorul unei sfere, situata in interiorul conului avand ca baza un cerc mic al sferei, iar ca varf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de masina in forma de cerc, de roata (dintata). 2. Fiecare dintre zonele corespunzatoare unei delimitari de orice natura a unei suprafete; portiune limitata dintr-o suprafata. ♦ Zona de actiune a unei unitati militare. ♦ Subimpartire administrativa in cadrul unui oras mai mare. 3. Domeniu sau ramura de activitate. – Din fr. secteur, lat. sector, -oris.

PAS⁴ ~uri n. (la roata dintata) Distanta dintre doi dinti alaturati. /<lat. passus

SATELIT ~ti m. 1) Corp ceresc (natural sau artificial) ce se roteste in jurul altui corp ceresc. 2) roata dintata a unui mecanism planetar, care se roteste liber in jurul unui ax. 3) fig. Persoana, colectivitate sau stat care se afla in dependenta politica sau/si economica de alta persoana, colectivitate sau stat si executa orbeste ordinele acestora. /<fr. satellite

SEVER ~e n. Unealta in forma de disc, confectionata din otel si folosita pentru netezirea dintilor la rotile dintate. /<rus. sever, engl. shaver

BARBOTIN s.n. (Tehn.) roata dintata care antreneaza vinciul ancorelor sau senila unor vehicule. [< fr. barbotin].

CREMALIERA s.f. Bara dintata care se angreneaza cu o roata dintata, folosita la cricuri, la masini-unelte etc. [Pron. -li-e-. / < fr. cremaillere].

SATELIT s.m. 1. Nume dat in antichitate mercenarului care isi insotea stapanul. ♦ (Fig.) Cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. 2. Corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei planete, insotind-o in miscarea ei de revolutie. 3. Satelit artificial = corp metalic de forme diverse, prevazut cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. 4. (Tehn.) roata dintata care se roteste liber in jurul unui ax. 5. Localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. [< fr. satellite, cf. lat. satelles].

SEVERUIRE s.f. (Tehn.) Operatia de netezire fina a flancurilor rotilor dintate. [Dupa fr., engl. shaving].

rant, ranturi, s.n. (reg.) 1. cuta, zbarcitura. 2. franj; urioc. 3. femeie morala. 4. ferastrau. 5. roata dintata.

PINION s.n. roata dintata a unui angrenaj, care are un numar mic de dinti. [Pron. -ni-on, pl. -oane. / < fr. pignon].

stairung s.n. (reg.) 1. nume dat unor dispozitive sau unor piese ale joagarului: dispozitiv care impinge busteanul spre ferastrau; dispozitiv care trage inapoi busteanul taiat; dispozitiv cu care se regleaza joagarul pentru a taia scanduri de diferite dimensiuni; dispozitiv care opreste curgerea apei sau ii regleaza debitul; furca de fier care impinge roata dintata. 2. (in forma: staierunc) nume dat unor piese ale morii de apa: grindeiul grauntarului; catusa stransa de grindeiul grauntarului; batatoare legata de jug si de grindeiul grauntarului. 3. (in forma: stairunc) lovitura puternica.

sustorar, sustorari, s.m. (reg.) roata dintata a joagarului; osia acestei roti.

SEVER s.n. (Tehn.) Unealta aschietoare pentru supernetezirea rotilor dintate. [< engl. shaver].

BARBOTIN s. n. roata dintata care antreneaza lantul ancorelor sau senila unor vehicule. (< fr. barbotin)

CREMALIERA s. f. 1. bara dintata dreapta care se angreneaza cu o roata dintata cilindrica folosita la cricuri, la unele masini-unelte etc. pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers. 2. traseu de transee si santuri de comunicatie, avand forma unor trepte foarte largi. (< fr. cremaillere)

PINION s. n. 1. roata dintata, cu diamentru minim, a unui angrenaj. 2. perete triunghiular care incheie la partea superioara zidul unui edificiu; fronton. (< fr. pignon)

SATELIT I. s. m. 1. (ant.) mercenar care isi insotea stapanul. ◊ (fig.) cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. 2. corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei planete, insotind-o in miscarea ei de revolutie. 3. ~ artificial = corp metalic de forme diverse cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. 4. (mec.) roata dintata a unui mecanism planetar care se roteste liber in jurul unui ax. 5. mica masa cromatica atasata unui cromozom printr-un filament subtire. 6. localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. II. adj., s. n. (stat) ~ = (stat) care depinde de un altul pe plan politic sau economic. (< fr. satellite)

SEVER s. n. unealta aschietoare de otel folosita pentru severuire, pentru supernetezirea rotilor dintate. (< rus. sever, engl. shaver)

SEVERUI vb. tr. a netezi fin flancurile rotilor dintate necalite. (dupa engl. shaving)

CREMALIERA, cremaliere, s. f. Organ de masina avand forma unei bare dintate pe care se angreneaza o roata cilindrica dintata, pentru a transforma o miscare de rotatie intr-o miscare de translatie si invers. [Pr.: -li-e-] – Din fr. cremaillere.

CREMALIERA ~e f. Bara dintata care se angreneaza cu o roata cilindrica dintata, folosita pentru transformarea miscarii circulare in miscare rectilinie si invers. [Sil. -li-e-] /<fr. cremailliere

ZIMTAT adj. crestat, dintat, zimtuit, (rar) zimtos. (roata ~.)

ZIMTUIT adj. crestat, dintat, zimtat, (rar) zimtos. (roata ~.)

ROTOTELE s. f. pl. (In sintagma) Rototele albe = planta erbacee cu tulpina dreapta, cu frunzele lanceolate si dintate si cu flori albe-galbui, dispuse in capitule (Achillea ptarmica). – Din roata.