PARA¹ s. f. Flacara, vapaie; p. ext. caldura dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De para = rosu aprins (ca flacara); arzator, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sari) prin foc si para = a infrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc si para (de manie) = a se supara, a se mania foarte tare. Foc si para = infierbantat, indarjit; suparat, infuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic si chinuitor; inflacarare; chin sufletesc, dorinta chinuitoare. – Din sl. para.

MAGENTA s.f. Culoare rosu aprins. ♦ Termen folosit in fotografia in culori pentru a desemna culoarea obtinuta prin amestecul spectral al rosului cu albastrul. [Cf. it., fr. magenta < Magenta – prin aluzie la batalia sangeroasa care a avut loc in aceasta localitate din Italia].

alem (-muri), s. n. – Semiluna, emblema imperiului turc, mai ales pe steagul imperial (rosu aprins, cu o semiluna aurita, pe fond alb). Era scos in procesiuni, numai in prezenta sultanului; fiind purtat de un ofiter numit alemdar. Tc. alem „lume, univers” (Seineanu, III, 5; Lokotsch, 53).

parangun adj. (inv.) rosu aprins, stacojiu.

cicic s. m. – 1. Floare rosie nedeterminata. – 2. Culoarea rosu aprins. Tc. cicek (Loebel 241). – Der. cice(a)cliu, adj. (de culoare rosu aprins), din tc. cicekli; ciciclic, s. n. (peluza), din tc. ciceklik.

MAGENTA s. f. culoare rosu aprins. ◊ (in fotografia in culori) culoare prin amestecul spectral al rosului cu albastrul. (< it., fr. magenta)

RUTILANT, -A adj. de un rosu aprins. (< fr. rutilant, lat. rutilans)

lut (luturi), s. n. – 1. Argila. – 2. Pamint. – Mr., megl., istr. lut. Lat. lutum (Puscariu 1005; Candrea-Dens., 1032; REW 5189), cf. it. loto, sp., port. lodo. – Der. lutarie, s. f. (loc unde se extrage argila); lutisor, s. m. (rosu aprins, ocru); lutos, adj. (argilos), care poate proveni si direct din lat. lutōsus (Puscariu 1006; Candrea-Dens., 1033; REW 5186); lutui, vb. (a tencui, a lipi). Ngr. λοῦτος pare sa se explice din rom. (Meyer, Neugr. St., II, 76).

AUSEL, ausei, s. m. 1. Mica pasare insectivora cu penele maslinii pe spate, albicioase pe abdomen, cu o pata galbena-roscata pe cap (Regulus regulus). 2. Pasare din familia pitigoiului, cu coada si aripile negre, spatele rosu-aprins, crestetul si gusa albe. (Aegithalus pendulinus). [Pr.: a-u-] – Aus („mos”, disparut din limba, cuvant mostenit din lat.) + suf. el.

IMBUJORAT, -A, imbujorati, -te, adj. (Despre obraji) rosu, aprins (ca bujorul); (despre oameni) care are obrajii rosii; aprins². – V. imbujora.

INFOCAT, -A, infocati, -te, adj. 1. Infierbantat peste masura; fierbinte, aprins²; care arde si dogoreste ca focul. ♦ De culoarea focului, rosu-aprins. ♦ Fig. (Despre ochi) Focos, scanteietor, viu. 2. Fig. Inflacarat, insufletit, pasionat. – V. infoca.

PORFIRIU, -IE, porfirii, adj. De culoarea purpurei; rosu-aprins; purpuriu, visiniu, stacojiu. – Porfira¹ + suf. -iu.

MIREASA, mirese, s. f. 1. Nume purtat de femeie in ziua sau in preajma casatoriei sale. ◊ (Bis.) Mireasa Domnului = calugarita. ◊ Expr. A plange ca o mireasa = a plange tare, cu foc. A manca ca o mireasa = a manca foarte putin. A sta ca o mireasa = a nu lucra nimic, a sta degeaba. 2. Planta erbacee cu frunzele verzi-galbui pe margini si rosu-aprins in centru, cu flori albe si rosii dispuse in spice, cultivata ca planta ornamentala (Coleus blumei). – Mire + suf. -easa.

RUMEN², -A, rumeni, -e, adj. 1. (Despre obraz sau buze) De o culoare care bate in rosu. ♦ (Despre oameni) Cu fata imbujorata, cu obrajii rosii. ♦ (Despre fructe si unele alimente) Care a capatat o culoare rosiatica (sub actiunea focului sau a soarelui); bine copt. 2. De culoare rosu-aprins; trandafiriu. – Din sl. rumenu.

SANGERAT², -A, sangerati, -te, adj. 1. Plin de sange; care sangereaza (1); insangerat. ♦ (Despre ochi) Injectat, congestionat. ♦ Fig. Indurerat. 2. (Reg.; despre imbracaminte, obiecte etc.) Patat de sange, plin de sange. ♦ Amestecat cu sange. Apa sangerata. 3. Fig. De culoarea sangelui; rosu-aprins, sangeriu, sangeros (4). 4. (Pop.; despre vite) Care este bolnav de sange (6). – V. sangera.

STACOJIU, -IE, stacojii, adj. De culoare rosu-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert). [Var.: (reg.) stacosiu, -ie adj.] – Stacoj + suf. -iu.

porfiriu (rosu-aprins) adj. m., f. porfirie; pl. m. si f. porfirii

CARMIN n. 1) Colorant rosu-aprins de provenienta vegetala sau animala, folosit in medicina, parfumerie, pictura etc.; carmaz. 2) Culoare rosie-aprinsa. /<fr. carmin, lat. carminium

CARMAZIU ~e (~i) Care are culoarea carmazului; rosu-aprins. /carmaz + suf. ~iu

CIRESIU ~e (~i) rar Care este de culoarea cireselor coapte; rosu-aprins. /cireasa + suf. ~iu

CODROS ~i m. Pasare migratoare de talie mica, cu coada lunga de culoare rosie-aprinsa. /coada + rosu

FOCOS² ~oasa (~osi, ~oase) 1) rar Care este de culoarea focului; rosu ca focul; rosu-aprins. 2) fig. (despre fiinte) Care are (mult) foc; cu foc; plin de energie. /foc + suf. ~os

A INCENDIA ~ez tranz. 1) A supune actiunii unui incendiu; a face sa arda; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce in mod intentionat la o stare de agitatie, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a starni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face sa devina rosu-aprins (ca vapaia); a inrosi tare; a invapaia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. -di-a] /<fr. incendier

INCENDIAR ~a (~i, ~e) 1) Care poate provoca un incendiu. Bomba ~a. 2) Care aprinde spiritele; care starneste revolta. Declaratii ~e. 3) rar (despre culori) Care este de un rosu-aprins; ca focul. [Sil. -di-ar] /<fr. incendiaire, lat. incendiarius

A SE IMPURPURA ma ~ez intranz. A capata culoarea purpurie; a deveni rosu-aprins (ca purpura). /in + purpura

A SE INFLACARA ma ~ez intranz. 1) A deveni rosu-aprins (ca flacara); a se invapaia. 2) fig. A capata tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se insufleti; a se anima; a se ambala; a se antrena; a se entuziasma; a se electriza. /in + flacara

A SE INVAPAIA ma ~iez intranz. 1) A deveni rosu-aprins (ca vapaia); a se inrosi tare. 2) fig. A capata tot mai mult suflet; a se inflacara; a se incinge; a se insufleti; a se anima; a se aprinde; a se entuziasma. /in + vapaie

RODIU² ~i m. Arbore exotic cu tulpina scunda, cu ramuri spinoase si cu frunze alungite, cu flori rosii-aprinse si cu fructe mari comestibile. /Din rodie

A SANGERA ~ez 1. intranz. 1) (despre rani sau despre parti ale corpului) A elimina sange. 2) fig. A indura foarte mult. ◊ A-i ~ cuiva inima a fi cuprins de o mare durere. 3) fig. (despre cer) A deveni rosu-aprins (ca sangele). 2. tranz. (animale sacrificate) A supune operatiei de recoltare a sangelui. /<lat. sanguinare

SANGEROS ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care se caracterizeaza prin varsari de sange. 2) (despre ochi) Care este injectat cu sange. 3) (despre rani, plagi etc.) Care elimina sange. 4) fig. Care este de culoarea sangelui; rosu ca sangele; rosu-aprins. /<lat. sanguinosus

STACOJIU ~e (~i) Care este de culoare rosie aprinsa; de culoarea homarului sau a racului fiert. /stacoj + suf. ~iu

SofrAnAS ~i m. (diminutiv de la sofran) Planta erbacee inalta, cu flori rosii-aprinse, dispuse in capitule, cultivata pentru semintele ei, din care se extrage un ulei cu proprietati colorante. /sofran + suf. ~as

cicic², cicicuri, s.n. (reg.) 1. numele unei flori rosii. 2. vopsea rosie aprinsa. 3. lana vopsita rosu-aprins. 4. brau femeiesc de culoare rosie-aprinsa.

bacan (-nuri), s. n. – Lemn al unui arbore exotic. – Mr. bacime, megl. bacam. Tc. bakam, bakim (Roesler 590; Seineanu, II, 32; Lokotsch 190), de unde provin si ngr. μπαϰάμι, alb. bakkam, bg., rus. bakam, sb. bakam. A devenit popular datorita folosirii colorantului obtinut de bacan la vopsirea oualor de Pasti. Der. bacani, vb. (a vopsi rosu-aprins).

broci s. m. – 1. Culoare rosu-aprins, ocru rosu. – 2. Roiba (Rubia tinctorum). Sb. broc (Cihac, II, 69). Sec. XVIII, putin folosit.

turitat, -a, adj. (reg.) rosu-aprins.

ASCIDIE s. f. 1. animal marin cu corpul tubular, rosu-aprins si transparent, fixat in zona litorala nisipoasa. 2. organ in forma de urna din frunzele unor plante carnivore. (< fr. ascidie)

C******L¹ s. m. I. prelat care ocupa cea mai inalta functie in ierarhia bisericii catolice, dupa papa. ◊ (adj.) rosu-~ = rosu-purpuriu. II. mica pasare cantatoare din America, cu penajul de un rosu-aprins, cu negru in jurul ciocului galben. (< fr. c******l)

leochiu (leochie), adj. – rosu aprins. Tc. lok „lac” (Seineanu, II, 238), cf. bg. ljoki. Sec. XVIII, inv.

liochiu (-ie), adj. – rosu-aprins. Tc. lok „serlac” (Tiktin). Sec. XVIII, inv.

AUSEL, ausei, s. m. Nume dat la doua pasari: a) cea mai mica pasare de la noi, cu pene galbene-maslinii pe spate si cenusii pe burta (Regulus cristatus). b) pasare din familia pitigoiului, cu coada si aripile negre, spatele rosu-aprins, crestetul si gusa albe. (Aegithalus pendulinus). [Pr.: a-u-] – Din aus „mos” (disparut din limba) + suf. el.

cinabru n. (fr. cinabre, it. cinabro, d. lat. cinnabaris, care vine d. vgr. kinnabari). Min. Sulfura de mercur, rosie aprinsa. – Si chinavar si chinovar (rus. kinovari, ngr. kinavari).

RUBICOND, -A, rubiconzi, -de, adj. (Rar; despre fata oamenilor) rosu, rumen, aprins, imbujorat. – Din fr. rubicond.

FOCOS, -OASA, focosi, -oase, adj., s. n. 1. Adj. Plin de foc¹ (II 1); infocat, inflacarat. 2. Adj. (Rar) rosu ca focul¹; aprins. 3. S. n. Dispozitiv de aprindere a incarcaturii expozive (la grenade, bombe, mine, etc.). – Foc¹ + suf. -os.

CONGESTIONAT adj. 1. inrosit, rosu, (pop. fig.) aprins. (~ la fata.) 2. v. injectat. 3. v. inflamat.

aprins², -A, aprinsi, -se, adj. 1. (Despre foc) In stare de ardere; arzand. 2. Care arde dand lumina. ♦ Fig. Stralucitor, invapaiat. Copilul... ii urmarea cu ochi aprinsi (SAHIA). 3. Incins, infierbantat, ars. 4. Fig. rosu la fata, imbujorat. ♦ (Despre culori) Puternic, violent; p. ext. (despre obiecte) de o culoare vie. 5. Fig. Pasionat, inflacarat. 6. (Despre fan, cereale etc.) Incins; stricat (printr-un inceput de fermentatie). – V. aprinde.

INFLACARAT, -A, inflacarati, -te, adj. 1. Avantat, pasionat. 2. Care e aprins, care dogoreste; p. ext. de culoare rosie ca focul. – V. inflacara.

RUMEN adj. 1. imbujorat, impurpurat, inrosit, rosu, rumenit, (livr.) rubicond, (rar) rosit, (fig.) aprins, inflorit. (Cu obrajii ~.) 2. roz, trandafiriu. (Copil cu obrajii ~.)

aprins² ~sa (~si, ~se) 1) v. A aprinde si A SE aprinde. 2) (despre o sursa de lumina) Care lumineaza. 3) (despre culori) Care are o nuanta vie. rosu ~. [Sil. a-prins] /v. a (se) aprinde

INCENDIAR, -A adj. 1. Care provoaca (sau poate provoca) incendii; care se poate aprinde. ♦ (Fig.) Atatator, care agita spiritele. 2. (Fig.) rosu; impurpurat. [Pron. -di-ar. / cf. fr. incendiaire].

IMBUJORAT adj. impurpurat, inrosit, rosu, rumen, rumenit, (livr.) rubicond, (rar) rosit, (fig.) aprins, inflorit. (Cu obrajii ~ti.)

carmin n. (fr. carmin; it. carminio, un fel de vapsea [!] rosie, carmino, principiu colorant al cirmizului). Cirmiz. Coloarea cirmizului, de un ros aprins. Fig. Buze de carmin. V. rumeneala.

aprins², -A, aprinsi, -se, adj. 1. (Despre foc) Care arde. 2. (Despre o sursa de lumina) Care lumineaza. ♦ Fig. Stralucitor. Ochi aprinsi. 3. Incins², infierbantat; ars. 4. Fig. (Despre oameni si manifestarile lor) Pasionat, inflacarat. ♦ Imbujorat, rosu (la fata). ♦ (Despre culori) Puternic, violent; p. ext. (despre obiecte) de o culoare vie. 5. (Despre fan, cereale etc.) Incins²; alterat. – V. aprinde.

prigoare (prigori), s. f. – 1. Albinarel (Merops apiaster). – 2. Gusa-rosie (Rubecula familiaris). – Var. prigor(ie), Banat prigoruie, prihor. Gr. πρηγορῶν „gusa”; gusa-rosie are gusa de alta culoare decit restul penelor. Se considera in general ca este vorba de un der. de la a prigori „a (se) pirli”, datorita culorii aprinse a penajului (Tiktin; Candrea; Scriban); insa cel al albinarelului este destul de variat.

rosu² ~ie (~ii) 1) Care este de culoarea sangelui; sangeriu. 2) Care are reflexe rosietice. ◊ Pieile ~ii nume dat populatiei indigene din America de Nord. 3) (despre persoane) Care are fata rumena; aprins la fata; imbujorat. ◊ A se face ~ a se aprinde la fata (din anumite cauze); a se imbujora. 4) (despre metale) Care a fost incalzit foarte tare in foc. ◊ Fier ~ fier infierbantat puternic, cu care se insemneaza animalele. 5): (Rasa) ~ie de stepa rasa de vite mari cornute, pentru lapte. 6) (despre ochi) In care este un aflux anormal de sange; injectat. /<lat. roseus

aprins adj. v. aprig, avantat, congestionat, disputat, darz, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, furtunos, impetuos, impulsiv, intens, iute, imbujorat, impurpurat, indarjit, inflacarat, infocat, inrosit, insufletit, inversunat, mare, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapanit, nestavilit, pasionat, puternic, rosu, rumen, rumenit, salbatic, stralucitor, tare, tumultuos, vehement, violent, viu.