CITOPLASMA (‹ fr. {i}; {s} cito- + gr. plasma „formatie”) s. f. (BIOL.) Componenta esentiala a celulei, cuprinsa intre membrana si nucleu, cu structura complexa. La microscopul electronic se evidentiaza: c. fundamentala (hioalopasma), nestructurata, alcatuita dintr-o matrice fin granulata: organite comune tuturor celulelor (ergastoplasma, reticul endoplasmatic neted, ribozomi, mitocondrii, aparat Golgi, centrosfera) si specifice unora dintre ele (corpusculi Nissi, sarcozomi, miofibrile); incluziuni citoplasmatice, vacuole, dispozitive fibrilare s.a. In c. se realizeaza procese esentiale ale vietii (metabolism, biosinteze – peste 1500 de reactii diferite, intr-o fractiune de secunda), cu exceptia sintezelor acizilor nucleici, si este sediul genelor ereditatii extranucleare (plasmagenele).