FASCIST, -A adj. Referitor la fascism, care apartine fascismului. // s.m. si f. Partizan al fascismului, (p. ext.) al unui regim dictatorial. [< it. fascista].

NOMENCLATURA s. f. 1. totalitatea termenilor folositi sistematic intr-o stiinta, intr-o ramura a tehnicii etc. 2. lista, catalog cuprinzand termeni, titluri de opere, nume proprii, numirile obiectelor, in special din domeniul tehnicii etc. 3. schema de organizare a unei institutii, continand enumerarea posturilor sau a institutiilor in subordine; (p. ext.) persoanele care ocupa diferite functii in cadrul acestei scheme: (peior.) categorie privilegiata a varfurilor politice intr-un regim dictatorial. (< fr. nomenclature, germ. Nomenklatur, lat. nomenclatura)

HAITI 1. Vechiul nume al ins. Hispaniola. 2. Republica ~ (Republique d’Haiti/Repiblik Dayti), stat in America Centrala insulara, in partea centrala a arh. Antilele Mari (M. Caaraibilor), cuprinzand treimea vestica a ins. Hispaniola si mai multe ins. mici din apropiere (Ile de la Gonave, Ile de la Tortue, Ile a Vache s.a.); 27,8 mii km²; 7,2 mil. loc. (1995). Limbi oficiale: franceza si creola haitiana. Religia: crestina (catolici 80%, protestanti 10% s.a.), credinte africane (voudou). Cap.: Port-au-Prince. Orase pr.: Cap-Haitien, Gonaives, Les Cayes. Este impartit in noua departamente. Relief predominant muntos (2/3 din terit.; alt. max. in vf. Morne la Selle, 2.674 m) mai semet in SE, calcaros, iar in rest podisuri (in centru si N) si campii litorale. Clima tropicala, nuantata de relief, cu doua sezoane ploioase (mai-iul. si sept.-oct.); puternice uragane afecteaza ma ales coasta sudica. Temp. medie anuala este de 27ºC, iar precipitatiile insumeaza c. 2.500 mm in sezoanele ploioase si c. 500 mm in extrasezon. Vegetatie tropicala in campii, arida si semiarida in munti (padurile acopera doar 3,7% din terit.). Lipsit practic de resurse min. (mici zacaminte de min. de fier, cupru aur, argint, sulf, sere; cele de bauxita s-au epuizat), H. are o economie dominata de o agricultura de subzistenta, ce nu asigura necesarul intern. terenurile arabile reprezinta 32,6% din supr. tarii, pe care se cultiva porumb, orez, manioc, sorg, tutun, bumbac, arahide, fasole, batate (200 mii t, 1993), igname, legume; in 1993, existau plantatii de mango (230 mii t), arbori de cafea (34 mii t, singura cultura comerciala) si cacao, trestie de zahar (2,6 mii t), bananieri, ananas, citrice. Cresterea animalelor (mii capete, 1993): bovine (800), porcine (200), caprine (910). Ind. produce componente electronice, material sportiv, textile si conf., jucarii, ciment, cherestea, incalt., medicamente, produse alim. (zahar, rom, conserve, tigarete, branzeturi, uleiuri eterice). Pescuit. Cf.: 354 km. Cai rutiere: 4 mii km. Navigatie pe raul Artibonite (160 km). Turism: capitala si orasele Cap-Haitien, (ruinele palatului Paulinei Bonaparte, citadele si ruinele castelului Sanssouci al regelui Henri Christophe – 1811) si Les Cayes (fort, arsenal sec. 18-19). Moneda: 1 gourde = 100 centimes. Export: cafea, zahar, rom, lemn pretios, mango, jucarii si articole sportive, produse electronice. Import: produse alim., utilaje ind. si mijloace de transport, bunuri de larg consum, combustibili s.a. – Istoric. Descoperita de Cristofor Columb (5 dec. 1942), care a denumit-o La Isla Espanola (Hispaniola) si a intemeiat aici (1943) fortul Navidad, nucleul localitatii Isabela, primul oras spaniol de teritoriul american. In secolul urmator a devenit una dintre principalele baze ale piratilor francezi, veniti din insulele Tortuga si Cayman. In mai putin de un secol populatia bastinasa, formata din indienii arawak si tainos, a fost exterminata si inlocuita, treptat, cu sclavi negri adusi din Africa Centrala si de Vest, care erau folositi pe plantatiile de tutun, indigo, trestie de zahar si cafea. Prin Tratatul de la Ryswik (1697), partea de V a insulei a fost cedata de spanioli, francezilor, care au denumit-o Saint-Domingue. In sec. 18 a cunoscut o deosebita prosperitate. In preajma Revolutiei Franceze, compozitia etnica era: 465.000 de negri, 30.000 de francezi si 27.000 mulatri. Incurajati de primirea drepturilor politice (1790), in 1791 sclavii negri s-au revoltat, sub conducerea lui Toussaint L’Ouverture, si au ocupat intreaga insula. Interventia Frantei (carre, prin Tratatul de la Basel, 1795, anexase si partea spaniola) a restabilit temporar autoritatea metropolei. O noua rascoala, condusa de Jean Dessalines, a fost incununata de succes, trupele franceze fiind alungate. La 1 ian. 1804, intreaga insula si-a proclamat independenta, sub numele de H. (recunoscuta de Franta in 1825), iar Dessalines a devenit imparat (1804-1806), sub numele de Iacob I. A urmat o perioada de instabilitate politica, in urma careia, partea de E a insulei s-a proclamat independenta (1844), sub denumirea de Republica Dominicana (cu populatie hispanica). In 1859, partea de V a devenit si ea republica (cu o populatie francofona), ramanand insa prada convulsiilor politice. In perioada 1915-1934, S.U.A. a ocupat H., incercand sa stabilizeze situatia, dar fara succes. Dupa o perioada de haos, in sept. 1957, Francois Duvalier (Papa Doc) a instaurat un regim dictatorial sangeros, sprijinit de politia politica secreta (Tonton Macoutes), continuat dupa moartea lui (1971), de fiul sau, Jean Claude Duvalier, in forme mai atenuate. Confruntat cu ostilitatea crescanda a populatiei, Jean Claude Duvalier a parasit H. (1986), puterea fiind luata provizoriu de armata. Incercarea de a institui un regim democratic nu a izbutit, conflictele si tentativele de lovitura de stat multiplicandu-se rapid si ducand la pauperizarea accentuata a tarii. La 6 dec. 1990, cu o mare majoritate, a fost ales presedinte preotul catolic Jean-Bertrand Aristide (primul presedinte ales democratic), dar care a fost rasturnat (30 sept. 1991) printr-o lovitura de stat a armatei si obligat sa paraseasca tara, in care s-a instalat un regim militar. La initiativa O.N.U. si a Organizatiei Statelor Americane (O.S.A.) au fost impuse sanctiuni economice si o blocada militara, solicitandu-se revenirea la un regim democratic. In urma interventiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. (24 nov. v1992 si 31 iul. 1994), o forta multinationala (practic, americana) a ocupat H. (18-19 sep.t 1994) si l-a reinstalat pe Jean-Bertrand Aristide ca presedinte. La expirarea mandatului oficial al lui Aristide (17 dec. 1995) a fost ales presedinte Rene Preval (intrat in functie la 7 febr. 1996), dar situatia economica si tulburarile interne continua sa fie o problema. Republica prezidentiala, potrivit Constitutiei adoptate in mart. 1987, partial in vigoare. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, compus din Senat si Camera Deputatilor, iar cea executiva de un cabinet numit de presedinte (ales pentru un mandat de cinci ani).

CROMWELL [crɔmuəl], Oliver (1599-1658, n. Huntington), om politic englez. Comandant de osti, conducatorul Revolutiei Burgheze din sec. 17. A reorganizat armata Parlamentului si a infrint armata regala la Marston Moor (1644) Naseby (1645); a inabusit miscarile levellerilor (1649) si diggerilor (1651) si miscarea de eliberare nationala din Irlanda (1649-1652). In 1653 a instaurat in Anglia un regim dictatorial, C. devenind lord-protector. A obligat Olanda sa recunoasca Actul de navigatie, punind bazele suprematiei maritime a Angliei.

BOLSEVISM n. Doctrina leninista despre revolutia proletara. 2) regim dictatorial instaurat in Rusia dupa lovitura de stat din 1917. /<rus. bol'sevizm

DESPOTIC, -A, despotici, -ce, adj. (Despre o fapta, un regim, o lege) De despot, caracteristic despotilor; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comporta ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din fr. despotique.

HITLERISM s.n. (Ist.) Doctrina si regim politic al lui Hitler, de factura rasista si dictatoriala; nazism, national-socialism. [< fr. hitlerisme, cf. Hitler – conducatorul nazistilor din Germania].