BEJAIA, oras in NE Algeriei, port la M. Mediterana (G. Bejaia); 118,2 mii loc. (1987). Port petrolier (c. 17 mil. t/an), punct terminus al pipe-line-ului care vine din zona petroliera Hassi-Messaoud. Ind. textila, mat. de constr. si alim. Vechiul nume Bougie.

HALIFAX [hælifæks] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia), la 35 km NE de Manchester; 87,5 mii loc. (1981). Nod de comunicatii. Aeroport. Otelarie. Constr. de strunguri. Filaturi si tesatorii de lana (covoare) si bumbac; conf., produse alim. Biserica Saint John (sec. 15, restaurata in sec. 19). Primarie (1863). Muzeu. 2. Oras in SE Canadei, centrul ad-tiv la prov. Nova Scotia, important port la Oc. Atlantic (peste 11 mil. t trafic); punct terminus al c. f. transcanadiene; 114,5 mii loc. (1991). Aeroport. Metalurgie. Constr. navale, de automobile si aeronautice; rafinarie de petrol; incalt., tesaturi, produse alim. (bere, conserve de peste). Sase universitati (cea mai veche din 1789). Biserica Saint Paul (1750), citadela (1749), cladiri din sec. 19. Muzeu maritim.

SAN FRANCSICO [sæn frənsiskou] 1. Golf al Oc. Pacific, in V S.U.A., legat de apele oceanului prin canalul Golden Gate; 1,8 mii km²; 97 km lungime (de la N la S); 3-20 km latime; ad. max.: 109 m. In el se varsa fl. Sacramento si San Joaquin. Ins. pr: Angel, Yerba Buena, Alcatraz, Treasure. Traversat de podurile rutiere Golden Gate, in NV (de 1.280 m lungime, situat la 80 m deasupra nivelului apei, deschis traficului la 27 mai 1937), Bay Bridge (care leaga S. f. cu Oakland), lung de 6,95 km, construit in 1936, cu punct de sprijin pe ins. Comorii, si San Mateo, in partea central-sudica a golfului (13,2 km lungime), cu punct de sprijin pe ins. Yerba Buena, dat in folosinta la 12 nov. 1936. G. S. f. a fost descoperit in 1542 de exploratorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo. In 1579 in acest g. a acostat Sir Francis Drake, iar in 1769 a fost vizitat de exploratorul spaniol Don Gaspar de Portola. 2. Oras in V S.U.A. (California), situat in pen. San Mateo, pe tarmul golfului omonim, pe falia San Andreas, extins pe 40 de dealuri (Davidson, 280 m, Nob, Russian Hill s.a.); 776,8 mii loc. (2000). Impreuna cu orasele Oakland, San Jose, Berkeley, San Mateo, Palo Alto, Richmond si Almeida formeaza o conurbatie de 6,2 mil. loc. (1999), cu numerosi imigranti din Asia (chinezi – cea mai mare comunitate din S.U.A. -, japonezi, filipinezi, coreeni, thailandezi, vietnamezi, laotieni s.a.). Nod de comunicatii. Port. Aeroport (la 11 km S de oras). punct terminus al caii ferate transcontinentale. Important centru comercial, financiar (sediul lui Bank of America), ind., cultural si turistic. Constr. navale, de rachete, avioane, masini-unelte, aparataj electronic si electrotehnic, de computere s.a. Ind. metalurgica, de prelucr. si chimizare a petrolului, chimica (mase plastice, produse din cauciuc), hartiei, poligrafica, textila, a conf. (blue jeans produsi de renumita firma Levi Strauss & Co.) si alim. Rafinarie de petrol. Exporta cereale, legume, petrol, produse chimice si ind. Universitatea San Francisco (1855), Universitatea de Stat (1899), Universitatea Golden Gate (1901), Conservator (1917), Orchestra simfonica ((1911), Academia de Stiinte ale Californiei, Muzeu de arta moderna, Galerie de arta, teatre. Parcurile Golden Gate (400 ha), Hyatt s.a. Pe ins. Alcatraz din G. San Francisco se afla penitenciarul Alcatraz, una dintre cele mai bine pazite inchisori din lume, astazi muzeu. Simbolul orasului S. f. este tramvaiul tras pe cablu (din 1873), initial tras de cai, cu trei linii (16 km lungime). Orasul S. f. este afectat de frecvente cutremure, din cauza ca se afla pe falia activa San Andreas, cele mai distrugatoare fiind cele din anii 1868, 1898, 1900, 18 apr. 1906 (acesta insotit si de puternice incendii, in urma carora orasul a fost distrus aproape in intregime) si din 17 oct. 1989 (7,1 grade pe scara Richter). Monumente: cladirea Primariei (1935) de 94 m inaltime, Pagoda pacii, Turnul pompierilor. Tunel subacvatic cu sosea intre S. f. si Oakland (5,6 km lungime), cel mai lung tunel de acest fel din America de Nord. Acvarium. Planetarium „Morrison”. Gradina botanica. In 1595, exploratorul portughez Sebastian Rodriguez Cermeno a patruns in G. San Francisco, ajungand pana in zona actualului oras, numit locul respectiv Puerto de San Francisco. In 1769, expeditia spaniola condusa de Don Gaspar de Portola a redescoperit locul unde se afla orasul si l-a revendicat in numele Spaniei. In 1776, misionarii franciscani din expeditia spaniola a lui Juan Bautista de Anza au intemeiat asezarea cu numele Yerba Buena. A apartinut statului mexican (1821-1846). Ocupat de fortele americane ale S.U.A. (in 1846), a cunoscut o rapida dezvoltare o data cu descoperirea de aur in tinuturile invecinate. In 1869 a devenit punct terminus al primei cai ferate transcontinentale americane. Din 1848 are actualul nume. ◊ Conferinta de la ~, conferinta internationala (25 apr.-26 iun. 1945) cu participarea a 51 de tari la care a fost adoptata Carta Organizatiei Natiunilor Unite. ◊ Tratatul de pace de la ~, trata separat de pace cu Japonia (8 sept. 1951) la Conferinta de la S. f. de catre 49 de state. ◊ Pactul de securitate americano-japonez (8 sept. 1951) de la ~, care prevede stationarea, pe timp nedeterminat, a trupelor americane pe terit. Japoniei.

ARICA (SAN MARCOS DE ARICA), oras in N Rep. Chile, la Oc. Pacific; 169,8 mii loc. (1986). Montaj de autovehicule. Port de export pentru Bolivia si Peru (cositor, wolfram, plumb, sulf etc.). punct terminus al cailor ferate ce vin de la Tacna (Peru) si La Paz (Bolivia).

BEIRA [beirə], oras in SE Mozambicului, port maritim la Oc. Indian (G. Sofala); 350 mii loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport. punct terminus al unei c. f. transafricane si al unei conducte de petrol. Export de bumbac, zahar.

HAIFA, oras in NV Israelului, pr. port al tarii la M. Mediterana, situat la poalele de NE ale muntelui Carmel; 246,7 mii loc. (1995). Nod de comunicatii rutiere. punct terminus de pipe-line. Rafinarie de petrol. Metalurgie. Montaj de automobile, constr. de aparataj electric. Ingrasaminte chimice, ciment, sticla, textile. Pescuit. Universitate si institut politehnic. Muzeu maritim. Mentionat in Talmud; in Antichitate s-a numit Sycaminum.

HAI PHONG [hai foŋ], oras in NE Vietnamului, in delta. fl. Hong Ha; 456 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Aeroport. Pr. port al tarii (export de cereale, carbune, fosforite etc.). Metalurgia cositorului; constr. navale, montaj auto, sticla, ciment, conserve de peste. Filatura de bumbac; ceramica. punct terminus al c. f. dinspre Kunming (China). Intemeiat de francezi in 1846. A suferit importante distrugeri in timpul violentelor lupte intre francezi si Viet-minh (1946); alipit statului nord-vietnamez prin Acordurile de la Geneva (1954). Bombardat in repetate randuri de aviatia americana in timpul razboiului dintre Nord si Sud.

OBEID, EL ~ (AL-UBAYYID) 1. Oras in centrul Sudanului, situat la 370 km SV de Khartoum; 229,4 mii loc. (1993). Capitala statului Shimal-Kurdufān. punct terminus al c. f. Khartoum-Kūstῑ-El Obeid. Nod rutier. Aeroport. Centru comercial pentru bumbac, susan, vite si guma arabica. Fundat in 1821. 2. Sit arheologic si de cultura materiala din Neoliticul timpuriu (milen. 4 I.Hr.) in Mesopotamia antica. Isi trage numele de la asezarea mesopotamiana situata la E de orasul Ur (din Iraq-ul actual).

terminus s. n. invar. Ultimul punct, capatul unei linii ferate, al unei linii de tramvai, de autobuz etc. – Cuv. lat.

terminus adj. invar. si substantival (despre punctul de stationare a vehiculelor) Care constituie capatul unei cai de comunicatie (linii ferate, de tramvai, de troleibuz, de autobuz). Statie ~. /<fr., lat. terminus

TERMINAL, -A I. adj. care formeaza ultimul element; aflat la extremitate, la varf. II. s. n. 1. partea terminala a unui organ, a unei instalatii etc. 2. (inform.) echipament care permite introducerea datelor si citirea rezultatelor la un calculator. 3. punct final al legaturilor cu un aeroport intr-un oras; statie-terminus pentru incarcarea si descarcarea containerelor. ◊ aerogara, punct de sosire sau de plecare a pasagerilor. 4. ansamblu de rezervoare si de pompe, depozit de produse petroliere, situate la extremitatea unei pipe-line. (< fr. terminal, lat. terminalis)

terminus s.n. invar. 1. (Ist.) Demarcatie (stalp, stela etc.) care arata limitele, hotarele unui stat, ale unui teritoriu, ale unei jurisdictii etc. 2. Loc, punct etc care marcheaza sfarsitul, limita extrema. ♦ Ultimul punct al unei linii ferate, de tramvai etc.; statia ultima; capat. [< fr., lat. terminus].

terminus s. n. inv. 1. demarcatie (stalp, stela) care arata limitele, hotarele unui stat, ale unui teritoriu, ale unei jurisdictii etc. 2. loc, punct care marcheaza sfarsitul. ◊ punct final de oprire al unui mijloc de transport; statia ultima; capat. (< fr., lat. terminus)