PARGHIE, parghii, s. f. 1. Bara rigida care se sprijina pe un punct de articulatie fix si asupra careia se exercita o forta activa si o forta rezistenta; bara (de lemn sau de fier) care serveste la ridicarea sau la miscarea unei greutati. 2. Fig. Forta care da impuls unei activitati; punct de sprijin. – Et. nec. Cf. lat. pergula.

PIVOT, (1, 2, 3) pivoturi, s. n., (4) pivoti, s. m. 1. S. n. (Tehn.) Fus de forma cilindrica, tronconica, conica etc., care se roteste ori aluneca intr-un lagar la care sarcina actioneaza in directia axului. 2. S. n. Radacina principala, verticala, ingrosata a unor plante ca morcovul, sfecla etc. 3. S. n. Fig. Element, punct de sprijin esential care asigura desfasurarea unei activitati sau a unui proces. 4. S. m. Spec. (Mil.) Militarul in raport cu care se executa miscarea unei formatii. ♦ (Sport) Jucator cu atributii bine precizate, care actioneaza ca varf de atac, la unele jocuri cu mingea. – Din fr. pivot.

PIVOT s.n. 1. Piesa metalica rotunjita la capat, care sustine un corp solid si care il ajuta sa se intoarca, sa se poata roti; (spec.) capat al axului unui sistem tehnic care se sprijina pe lagar. ♦ Cui conic introdus in canalul unui dinte pentru a sustine coroana. ♦ (Fig.) Centru, punct de sprijin esential. ♦ Intoarcere pe un picior la jocul de baschet pentru a se plasa cu spatele spre adversarul atacant. 2. Radacina in forma de fus fara ramificatii. // s.m. Jucator, de obicei inalt, care actioneaza ca varf de atac, la baschet sub panoul advers, iar la handbal in semicercul de sase metri. [Pl. -oturi, (s.m.) -oti. / < fr. pivot].

PIVOT I. s. n. 1. piesa metalica rotunjita la capat, care sustine un corp solid si il ajuta sa se roteasca; capat al axului unui sistem tehnic care se sprijina pe lagar. ◊ cui conic introdus in canalul unui dinte pentru a sustine coroana. 2. (fig.) centru, punct de sprijin esential. ◊ intoarcere pe un picior la baschet pentru a se plasa cu spatele spre adversarul atacant. 3. radacina in forma de fus fara ramificatii. II. s. m. jucator (inalt) care actioneaza ca varf de atac, la baschet sub panoul advers, iar la handbal in semicercul de sase metri. (< fr. pivot)

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) dati-mi un punct de sprijin si voi urni Pamantul din loc – Cuvinte atribuite lui Arhimede si devenite celebre ca simbol al inventivitatii si al puterii creatoare nelimitate a omului, atunci cand exista temeiuri obiective sau rationale.

OAKLAND [ouklænd], oras in V S.U.A. (California), in conurbatia San Francisco, port la Oc. Pacific; 399,5 mii loc. (2000). Nod feroviar si rutier. Aeroport. Baza navala (Alameda). Constr. navale si de automobile. Ind. metalurgiei feroase (otel) si neferoase (aluminiu), electronica (computere), de prelucr. a lemnului si petrolului, chimico-farmaceutica, textila si alim. Muzeu de stiintele naturii (1910). Muzeul zapezii (1922), cu colectii din Antarctica. Este legat de San Francisco prin Podul Golfului (Bay Bridge), lung de 13,2 km, construit in 1936, avand un punct de sprijin pe ins. Comorii (Treasure Island). A suferit importante distrugeri la cutremurul din 1989. Fondat in 1849 pe locul unei asezari spaniole din 1820 (oras cu actuala denumire din 1854).

SAN FRANCSICO [sæn frənsiskou] 1. Golf al Oc. Pacific, in V S.U.A., legat de apele oceanului prin canalul Golden Gate; 1,8 mii km²; 97 km lungime (de la N la S); 3-20 km latime; ad. max.: 109 m. In el se varsa fl. Sacramento si San Joaquin. Ins. pr: Angel, Yerba Buena, Alcatraz, Treasure. Traversat de podurile rutiere Golden Gate, in NV (de 1.280 m lungime, situat la 80 m deasupra nivelului apei, deschis traficului la 27 mai 1937), Bay Bridge (care leaga S. f. cu Oakland), lung de 6,95 km, construit in 1936, cu punct de sprijin pe ins. Comorii, si San Mateo, in partea central-sudica a golfului (13,2 km lungime), cu punct de sprijin pe ins. Yerba Buena, dat in folosinta la 12 nov. 1936. G. S. f. a fost descoperit in 1542 de exploratorul portughez Juan Rodriguez Cabrillo. In 1579 in acest g. a acostat Sir Francis Drake, iar in 1769 a fost vizitat de exploratorul spaniol Don Gaspar de Portola. 2. Oras in V S.U.A. (California), situat in pen. San Mateo, pe tarmul golfului omonim, pe falia San Andreas, extins pe 40 de dealuri (Davidson, 280 m, Nob, Russian Hill s.a.); 776,8 mii loc. (2000). Impreuna cu orasele Oakland, San Jose, Berkeley, San Mateo, Palo Alto, Richmond si Almeida formeaza o conurbatie de 6,2 mil. loc. (1999), cu numerosi imigranti din Asia (chinezi – cea mai mare comunitate din S.U.A. -, japonezi, filipinezi, coreeni, thailandezi, vietnamezi, laotieni s.a.). Nod de comunicatii. Port. Aeroport (la 11 km S de oras). Punct terminus al caii ferate transcontinentale. Important centru comercial, financiar (sediul lui Bank of America), ind., cultural si turistic. Constr. navale, de rachete, avioane, masini-unelte, aparataj electronic si electrotehnic, de computere s.a. Ind. metalurgica, de prelucr. si chimizare a petrolului, chimica (mase plastice, produse din cauciuc), hartiei, poligrafica, textila, a conf. (blue jeans produsi de renumita firma Levi Strauss & Co.) si alim. Rafinarie de petrol. Exporta cereale, legume, petrol, produse chimice si ind. Universitatea San Francisco (1855), Universitatea de Stat (1899), Universitatea Golden Gate (1901), Conservator (1917), Orchestra simfonica ((1911), Academia de Stiinte ale Californiei, Muzeu de arta moderna, Galerie de arta, teatre. Parcurile Golden Gate (400 ha), Hyatt s.a. Pe ins. Alcatraz din G. San Francisco se afla penitenciarul Alcatraz, una dintre cele mai bine pazite inchisori din lume, astazi muzeu. Simbolul orasului S. f. este tramvaiul tras pe cablu (din 1873), initial tras de cai, cu trei linii (16 km lungime). Orasul S. f. este afectat de frecvente cutremure, din cauza ca se afla pe falia activa San Andreas, cele mai distrugatoare fiind cele din anii 1868, 1898, 1900, 18 apr. 1906 (acesta insotit si de puternice incendii, in urma carora orasul a fost distrus aproape in intregime) si din 17 oct. 1989 (7,1 grade pe scara Richter). Monumente: cladirea Primariei (1935) de 94 m inaltime, Pagoda pacii, Turnul pompierilor. Tunel subacvatic cu sosea intre S. f. si Oakland (5,6 km lungime), cel mai lung tunel de acest fel din America de Nord. Acvarium. Planetarium „Morrison”. Gradina botanica. In 1595, exploratorul portughez Sebastian Rodriguez Cermeno a patruns in G. San Francisco, ajungand pana in zona actualului oras, numit locul respectiv Puerto de San Francisco. In 1769, expeditia spaniola condusa de Don Gaspar de Portola a redescoperit locul unde se afla orasul si l-a revendicat in numele Spaniei. In 1776, misionarii franciscani din expeditia spaniola a lui Juan Bautista de Anza au intemeiat asezarea cu numele Yerba Buena. A apartinut statului mexican (1821-1846). Ocupat de fortele americane ale S.U.A. (in 1846), a cunoscut o rapida dezvoltare o data cu descoperirea de aur in tinuturile invecinate. In 1869 a devenit punct terminus al primei cai ferate transcontinentale americane. Din 1848 are actualul nume. ◊ Conferinta de la ~, conferinta internationala (25 apr.-26 iun. 1945) cu participarea a 51 de tari la care a fost adoptata Carta Organizatiei Natiunilor Unite. ◊ Tratatul de pace de la ~, trata separat de pace cu Japonia (8 sept. 1951) la Conferinta de la S. f. de catre 49 de state. ◊ Pactul de securitate americano-japonez (8 sept. 1951) de la ~, care prevede stationarea, pe timp nedeterminat, a trupelor americane pe terit. Japoniei.

PADELA (‹ germ., engl.) s. f. Vasla (de 2,10-2,50 m lungime) prevazuta la capete cu cate o pala convexa, cu care se poate vasli, alternativ, in cele doua borduri, folosita la caiac. P. nu are punct de sprijin pe vreun dispozitiv de ghidare, ci este sustinuta si actionata de catre caiacist.

OESCUS (Colonia Ulpia Oescus), asezare tracica, apoi colonie romana in Moesia Inferior, in apropiere de confl. Iskerului cu Dunarea. Resedinta a Legiunii a V-a Macedonica (sec. 1- pana la cucerirea Daciei, 106 si intre anii 271 si 602), important punct de sprijin al limes-ului dunarean. Azi Ghighen (Bulgaria).

AJUTORA, ajutorez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutori vb. IV] – Din ajutor.

A SE NARUI ma naruiesc intranz. 1) (despre maluri, povarnisuri etc.) A se desprinde de masiv, alunecand la vale; a se surpa; a se ponori; a se darama. 2) si fig. A se rasturna la pamant (din cauza pierderii punctului de sprijin); a se surpa. /Orig. nec.

A SE SURPA ma surp intranz. 1) (despre maluri, povarnisuri etc.) A se desprinde de masiv, alunecand la vale; a se narui; a se ponori; a se darama. 2) si fig. A se rasturna la pamant (datorita pierderii punctului de sprijin); a se narui. /<lat. subrupare

BASCULA s.f. 1. Aparat pentru cantarit greutati mari, de tipul balantei. 2. Parghie cu punctul de sprijin la mijloc rezemat pe o axa, asrfel incat sa permita o miscare oscilatorie libera. ♦ Aparat de gimnastica folosit pentru executarea diferitelor sarituri acrobatice. ♦ Dispozitiv care permite modificarea pozitiei, in plan orizontal si vertical, in raport cu axa optica a unei parti a aparatului fotografic. 3. Partea metalica a armelor de vanatoare cu tevi mobile. [< fr. bascule, cf. it. basculla].

BASCULA s. f. 1. balanta cu doua brate inegale, pentru greutati mari. 2. parghie cu punctul de sprijin la mijloc pe o axa, incat sa permita o miscare oscilatorie libera. ◊ aparat de gimnastica pentru executarea diferitelor sarituri acrobatice. ◊ dispozitiv care permite modificarea pozitiei in raport cu axa optica a unei parti a aparatului fotografic. 3. partea metalica a armelor de vanatoare cu tevi mobile. (< fr. bascule)

intina (intinez, at), vb. – 1. A taia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea dobori apoi cu usurinta. – 2. A lasa un obiect in echilibru instabil, micsorindu-i baza sau punctul de sprijin. Lat. tenuāre (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654; DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este inv., actualmente se foloseste mai ales part. cu functie adj.

AJUTORA, ajutorez, vb. I. Tranz. si refl. A (se) ajuta, a (se) sprijini (din punct de vedere material). [Var.: ajutori vb. IV] – Din ajutor.

REAZEM, reazeme, s. n. 1. Dispozitiv care asigura sprijinirea unui corp de un alt corp; obiect de care cineva sau ceva se poate sprijini; rezematoare. ◊ (Mec.) punct de reazem = punct fix in jurul caruia forta si rezistenta tind sa ajunga in echilibru. ♦ Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri si care impune anumite restrictii deplasarii relative a acestora. ♦ (Rar) Balustrada. 2. Fig. sprijin, ajutor, ocrotire. 3. Fig. Cauza, motivarea unei actiuni; motiv, temei. [Var.: razam, reazam, reazim s. n.] – Din rezema (derivat regresiv).

PIVOT¹ ~uri n. 1) tehn. Piesa metalica, rotunjita la un capat, care ajuta la sustinerea si rotirea unui corp. 2) (la jocul de baschet) Pirueta executata de jucator intr-un picior, pentru a se intoarce cu spatele la adversar. 3) fig. punct principal de sprijin. 4) bot. Radacina neramificata in forma de fus la unele plante (la sfecla, morcov etc.). /<fr. pivot

RECHIZITORIU, rechizitorii, s. n. 1. Cuvantare a procurorului in care acesta expune, in fata instantelor de judecata, punctele pe care se sprijina acuzarea. ♦ Act prin care procurorul deschide actiunea penala impotriva infractorului si dispune trimiterea lui in judecata. 2. Fig. Acuzare grava si violenta. [Var.: rechizitor s. n.] – Din fr. requisitoire.

RECHIZITORIU s. n. 1. expunere a procurorului intr-o instanta in care se formuleaza punctele pe care se sprijina acuzarea. 2. (fig.) acuzare grava si violenta. (< fr. requisitoire, lat. requisitorium)

sprijin ~e n. 1) Obiect de care se tine cineva sau ceva ca sa nu cada; reazem. ◊ punct de ~ loc care serveste drept sprijin. 2) fig. Sustinere materiala sau morala; ajutor; reazem. /<sl. suprenzenu

RECHIZITORIU s.n. 1. Act prin care un procuror isi sprijina acuzarea si cere condamnarea unui acuzat. ♦ Expunere a procurorului in care acesta arata punctele de acuzare. 2. (Fig.) Acuzare violenta, bazata pe o ampla documentare. [Pron. -riu, pl. -ii, var. rechizitor s.n. / cf. fr. requisitoire].

CONSOLA s.f. 1. Mobila in forma de policioara sau de masuta cu picioarele incovoiate, sprijinita de perete, pe care se asaza vase, statuete etc. 2. Element arhitectural care sprijina un balcon, o cornisa etc. 3. Element de constructie, liber la unul dintre capete, care iese in afara punctului sau de reazem sau de incastrare intr-o constructie. [< fr. console].

REAZEM ~e n. 1) Obiect care asigura sprijinirea unui corp. ◊ punct de ~ loc de contact dintre doua corpuri solide unde se exercita forte de actiune si reactiune. 2) fig. Sustinere materiala sau morala; ajutor; sprijin. ~ la batranete. 3) tehn. Legatura intre doua elemente ale unui sistem tehnic. /v. a (se) rezema

ACTIV¹ s. n. 1. (In oranduirea socialista) Colectiv intr-o organizatie politica sau intr-o institutie de stat, format din elementele cele mai devotate si mai ridicate din punct de vedere politic, carora li se incredinteaza munci de raspundere. ♦ Totalitatea persoanelor care, desi nu fac parte din partidul clasei muncitoare, se identifica ideologic cu acesta si ii sprijina munca, formand elementul de legatura intre el si mase. 2. Totalitatea bunurilor mobile si imobile care apartin unei intreprindere sau unei institutii; parte a bilantului unde se inscriu aceste bunuri. ◊ Expr. A avea ceva la activul sau = a fi autorul unei actiuni grave. A pune ceva la activul cuiva = a pune o actiune grava pe seama cuiva. – (1) Rus. aktiv, (2) fr. actif (lat. lit. activus).

CULME ~i f. 1) Partea cea mai inalta a unui munte sau a unui deal; coama; creasta; spinare; crestet; varf; pisc. 2) punctul cel mai inalt fata de orizont din drumul parcurs de un astru pe bolta cereasca. 3) fig. punct culminant in evolutia unui fenomen, a unei situatii sau a unei actiuni; apogeu. In ~ea fericirii. ◊ (Asta-i) ~ea! ~ea culmilor! asta intrece orice masura; e nemaipomenit. 4) Bat lung sprijinit de grinzi intr-o casa taraneasca, pe care se atarna haine. [G.-D. culmii] /<lat. culmen

SUSPENSIE ~i f. 1) Legatura elastica (sau prin cablu) dintre un sistem tehnic si elementele sale de sprijin. 2) Totalitate a particulelor formate intr-o substanta solida dispersata intr-un fluid. ◊ In ~ a) se spune despre actiuni (juridice) amanate temporar; b) se spune despre o substanta dispersata intr-un fluid. 3) Intrerupere a vorbirii (reprezentata in scris prin trei puncte). puncte de ~. [G.-D. suspensiei; Sil. -si-e] /<fr. suspension, lat. suspensio, ~onis