TRAVERSADA s. f. traversare efectuata de o nava intre doua porturi maritime sau oceanice situate pe maluri opuse. (< it. traversata)

GARA, gari, s. f. Ansamblu de constructii, instalatii, amenajari etc. situat pe o linie ferata, unde opresc trenurile pentru urcarea si coborarea calatorilor si pentru incarcarea si descarcarea marfurilor. ◊ Gara maritima (sau fluviala) = ansamblu de constructii, instalatii, amenajari etc. situat pe cheiul unui port maritim (sau fluvial), destinat imbarcarii si debarcarii calatorilor si bagajelor. – Din fr. gare.

JETELA, jetele, s. f. Dig care se construieste la intrarea intr-un port maritim sau la gura unui fluviu care se varsa intr-o mare fara maree, pentru a evita innisiparea sau pentru a usura transportul aluviunilor. – Cf. fr. jetee.

ESTACADA, estacade, s. f. 1. Punte fixa construita la tarmul unei ape mari, catre larg, pentru a realiza legatura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platforma asezata pe picioare inalte pentru a realiza comunicatia intre doua puncte situate deasupra solului sau intre un punct de pe sol si altul situat la inaltime. ♦ Constructie din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea intr-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micsora latimea apei in acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezisul unui curs de apa sau la intrarea intr-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.

JETELA s. f. dig cu sectiune mai mica, la gura unui fluviu sau la intrarea intr-un port maritim, pentru evitarea innisiparii sau scurgerea aluviunilor. (< fr. jetee)

AGIGEA, com. in jud. Constanta, pe tarmul Marii Negre, la gura canalului Dunare-Marea Neagra (km 64,2). Ecluza. port maritim. Statiune balneoclimaterica. Sanatoriu de tuberculoza osteoarticulara. Rezervatie de dune marine (25 ha). Statiune de cercetari marine (infiintata in 1926 de Ion Borcea).

BEIRA [beirə], oras in SE Mozambicului, port maritim la Oc. Indian (G. Sofala); 350 mii loc. (1984, cu suburbiile). Aeroport. Punct terminus al unei c. f. transafricane si al unei conducte de petrol. Export de bumbac, zahar.

BRISTOL [bristl] 1. B. Channel, golf al Oc. Atlantic, pe coasta de SV a Marii Britanii, intre Tara Galilor si Pen. Cornwall. Lungime: 230 km; latime max.: 126 km. Ad. max.: 50 m. Maree max.: 14,4 m. Pr. porturi: Bristol, C*****f, Newport. 2. Oras in SV Marii Britanii (Anglia), pe Avon, 630 mii loc. (1981, cu suburbiile). Port maritim si centru ind. (metalurgie neferoasa, prelucr. petrolului, constr. mecanice, aeronautice si navale, produse textile, chimice si alim., manufacturi de tutun, hirtie). Universitate. Catedrala (1142). Biserica Saint Mary Redcliffe (sec. 14-15), cladiri din sec. 18. Muzeu.

portO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. Statiune balneoclimaterica. Produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.

ASTRAHAN, oras in S Federatiei Ruse (C.S.I.), port fluvio-maritim in delta Volgai; 509 mii loc. (1989). Ind. alim., textila, a piel., de prelucr. a lemnului. Aeroport. Kremlin (sec. 16), catedrala (sec. 18). Muzee. Universitate. Cunoscut din sec. 13.

KUNSAN, oras in SV Republicii Coreea, pe tarmul Marii Galbene, la gura estuarului Kum, la 45 km NV de Chonju; 266,5 mii loc. (1995). port fluvio-maritim. Termocentrala. Constr. navale. Ind. metalurgica, chimica, textila, de prelucr. a lemnului si alim. Pescuit.

HAMAMATSU [hamamatsu], oras in S Japoniei (Honshū), port fluvio-maritim pe Tenryūgawa, la 90 km SE de Nagoya; 552,4 mii loc. (1995). Ind. constr. de masini (motociclete), textila si alim. Artizanat (instrumente muzicale). Temple budiste. Centru turistic.

NAVODARI, oras in jud. Constanta, situat pe tarmul Marii Negre, pe canalul Poarta Alba-Navodari-Midia; 35.594 loc. (2000). port fluvio-maritim. Centrala electrica si de termoficare. Reparatii navale. Combinat petrochimic. Fabrica de zahar. Statiune balneoclimaterica estivala destinata in special copiilor (anual, aici sunt organizate tabere pentru copii). Mentionat documentar ca sat in 1412 si declarat oras la 17 febr. 1968.

portLAND [portlənd], oras in NV S.U.A. (Oregon), situat pe raul Willamette, la 16 km SE de confl. cu fl. Columbia, la 160 km de tarmul Oc. Pacific; 529,1 mii loc. (2000). port fluvio-maritim. Nod feroviar. Aeroport. Metalurgia aluminiului. Santier naval. Ind. de prelucr. a lemnului, a sticlariei, celulozei si hartiei, chimico-farmaceutica, textila, electronica, constr. de avioane, de masini de transport si utilaje electrotehnice, alim. Centru comercial activ. Exporta lemn, aluminiu celuloza si hartie, legume si fructe. Piata pentru lana. Universitati (1901, 1905, 1946, 1955, 1974). Orchestra simfonica. Teatru. Muzeu de arta. Washington Park (41 ha). Gradina zoologica. Centru turistic (in apropiere se afla cascada Multnomah de 259 m, barajul Bonneville s.a.). Podul de otel Fremont (cu deschiderea principala de 366 m). Intemeiat in 1829, s-a dezvoltat dupa 1844.

IQUITOS [ikitos], oras in NE Peru-lui, pe cursul superior al Amazonului, la c. 3.700 km de varsarea acestuia; 274,8 mii loc. (1993). port pentru nave maritime. Centru comercial (bumbac, tutun, orez, cauciuc). Ind. textila si a prelucr. lemnului. Export de petrol, bumbac, tutun si cauciuc. Rafinarie de petrol. Universitate. Turism. Fundat in 1864.

A DISLOCA disloc tranz. 1) A face sa se disloce. 2) (trupe) A muta din locul de stationare. 3) lingv. (termeni ai unei constructii sintactice) A separa prin intercalarea altor elemente. 4) (nave) A repartiza in porturi sau in baze maritime speciale. /<fr. disloquer, lat. dislocare

PATENTA, patente, s. f. 1. Drept exclusiv pe care il are un inventator de a pune in fabricatie si in vanzare produsul inventiei sale; act, diploma prin care se acorda acest drept; brevet de inventie. ♦ Fig. (Ir.) Sistem, procedeu (propriu cuiva). ♦ Certificat, dovada. ◊ Patenta de sanatate = act eliberat conducerii unui vas maritim, la plecarea dintr-un port, prin care se adevereste starea sanitara buna a echipajului. Patenta consulara = scrisoare de acreditare a unui consul. ♦ Drept de a profesa, de a exercita (pe cont propriu) o activitate sau o actiune comerciala. 2. (Inv.) Impozit anual platit de negustori si de liberii-profesionisti; act prin care se confirma plata acestui impozit si dreptul de exercitare a comertului sau a profesiunii libere. [Var.: patent s. n.] – Din fr. patente, germ. Patent.

DALMATIC ~ca (~ci, ~ce) si substantival 1) Care tine de Dalmatia; propriu Dalmatiei. port ~. 2) (despre tarmuri) Care consta din fiorduri (ca urmare a patrunderii apelor maritime in depresiunile montane in regiunile litoralului); format din fiorduri. /<fr. dalmatique

CANCELLING [CENSLING] s. n. clauza intr-un contract de transport maritim potrivit careia se poate rezilia contractul daca nava nu soseste in portul de incarcare la termenul convenit. (< engl. cancelling)

MARITIM ~a (~i, ~e) 1) Care este in legatura cu marea; aflat pe malul marii. port ~. 2) Care este influentat de mare; determinat de actiunea marii. Clima ~a. 3) Care se produce pe mare; realizat pe mare. Navigatie ~a. 4) Care tine de navigatia pe mare. Drept ~. Forta ~a. /<fr. maritime

CRUCIERA s. f. 1. ansamblu de actiuni sistematice de lupta duse pe comunicatiile maritime ale inamicului, in scopul dezorganizarii sistemului de transporturi al acestuia. 2. croaziera sistematica si de lunga durata intre doua porturi. (< it. crociera)

BURGAS, oras in E Bulgariei, port la Marea Neagra; 197,6 mii loc. (1988). Aeroport international. Santiere navale. Constr. navale si de mat. rulant, produse electrotehnice, textile si alim. Combinat petrochimic. Export de tutun. Statiune balneara maritima.

HANSA, uniune comerciala si politica a oraselor de pe litoralul marilor Baltica si Nordului. Initial, h. a fost o asociatie a negustorilor germani, care s-a nascut prin fundarea, la Lubeck (1158), a „Comunitatii negustorilor germani sezonieri din Gotland”. In sec. 13, h. din Londra si Hamburg, care obtinusera in 1267, din partea regelui Hneric III al Angliei, dreptul de a se constitui in asociatii, au fuzionat cu h. din Colonia (Koln) (1281), formand h. teutona. Treptat, au fost atrase si alte orase-porturi, devenind (1350) o uniune, care, din 1356, avea o dieta. In sec. 15, cuprindea c. 160 de orase si avea antrepozite comerciale la Londra, Bruges, Bergen, Novgorod s.a. Ca urmare a deplasarii cailor comerciale maritime ale lumii din M. Baltica spre M. Mediterana si Oc. Atlantic, h. si-a pierdut importanta si s-a destramat.

IRAKLION (HERAKLION), oras in Grecia (Creta), port la M. Egee; 117,2 mii loc. (1991). Aeroport. Ind. textila, chimica si alim. (vinuri). Export de vin, fructe, masline, piei si conserve. Muzeu de arheologie cu o bogata colectie de arta minoica. Monumente de arhitectura din sec. 16. Turism. Baza navala maritima. Fundat de arabi (828) in apropierea anticului Cnossos, a fost cucerit de bizantini (960-961) si de venetieni (1204), care l-au numit Candia si l-au stapanit pana cand, dupa un indelung asediu (1649-1669), a intrat in componenta Imp. Otoman. In 1913, o data cu ins. Creta, s-a unit cu Grecia.

DAKAR, cap. Senegalului, port la Oc. Atlantic; 1,7 mil. loc. (1992, cu suburbiile). Pr. centru economic, politic si cultural al tarii. Ind. chim. (rafinarie de petrol, ingrasaminte), a cimentului, textila, incalt. si alim. (ulei de arahide, conserve de peste, tutun). Santiere navale. Punct de escala maritima si aeriana dinspre Europa spre America de Sud. Aeroportul international Yoff. Universitate. Institutul Africii Negre. Intemeiat de francezi ca fort (1857), a fost inclus in 1895 in componenta coloniei Senegal; intre 1904 si 1959 a fost centrul ad-tiv colonial al Africii Occidentale Franceze; din 1960, capitala Republicii Senegal si a Senegambiei (1982— 1989). Important centru cultural al Africii de Vest. Aici s-a desfasurat, in 1966, primul Festival mondial de arta neagra.

ALEXANDRIA (EL ISKANDARIYAH), oras in Egipt, port la Marea Mediterana, prin care trece 3/4 din exportul tarii (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Termocentrala. Santiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hirtiei, metalurgica. Montaj de automobile. Produse alim. Ingrasaminte chimice. Renumita statiune balneara maritima. Universitate (1942). Muzee. Intemeiat de Alexandru Macedon in 332-331 i. Hr., orasul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 i. Hr.); important centru economic si cultural al lumii elenistice si romane. Aici a fost construit in sec. 3 i. Hr. Farul, una din cele sapte minuni ale lumii antice. Celebra biblioteca, continind c. 700.000 de volume (arsa in mai multe rinduri).

HAIFA, oras in NV Israelului, pr. port al tarii la M. Mediterana, situat la poalele de NE ale muntelui Carmel; 246,7 mii loc. (1995). Nod de comunicatii rutiere. Punct terminus de pipe-line. Rafinarie de petrol. Metalurgie. Montaj de automobile, constr. de aparataj electric. Ingrasaminte chimice, ciment, sticla, textile. Pescuit. Universitate si institut politehnic. Muzeu maritim. Mentionat in Talmud; in Antichitate s-a numit Sycaminum.

HALIFAX [hælifæks] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia), la 35 km NE de Manchester; 87,5 mii loc. (1981). Nod de comunicatii. Aeroport. Otelarie. Constr. de strunguri. Filaturi si tesatorii de lana (covoare) si bumbac; conf., produse alim. Biserica Saint John (sec. 15, restaurata in sec. 19). Primarie (1863). Muzeu. 2. Oras in SE Canadei, centrul ad-tiv la prov. Nova Scotia, important port la Oc. Atlantic (peste 11 mil. t trafic); punct terminus al c. f. transcanadiene; 114,5 mii loc. (1991). Aeroport. Metalurgie. Constr. navale, de automobile si aeronautice; rafinarie de petrol; incalt., tesaturi, produse alim. (bere, conserve de peste). Sase universitati (cea mai veche din 1789). Biserica Saint Paul (1750), citadela (1749), cladiri din sec. 19. Muzeu maritim.