HAN², hanuri, s. n. Local cu ospatarie unde se pot adaposti peste noapte drumetii (cu caii si carutele lor). – Din tc. han.

INNOPTAT¹ s. n. 1. Innoptare. 2. Ramanere undeva peste noapte. – V. innopta.

MAS, masuri, s. n. (Reg.) Faptul de a manca; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Gazduire peste noapte. – Lat. mansum.

PETRECE, petrec, vb. III. I. 1. Tranz. si intranz. A-si duce viata sau a-si ocupa timpul (intr-un anumit fel, intr-un anumit loc, o anumita perioada); a trai. ◊ Expr. (Tranz.) A(-si) petrece noaptea (undeva) = a ramane (undeva) peste noapte pentru a dormi. (Pop.) A(-si) petrece (ceva) prin (ori in) minte (sau in amintire) = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui in minte trecutul, a depana in gand firul amintirilor, a-si aduce aminte, a-si aminti. (Intranz.; rar) A petrece ca gaina la moara = a trai bine, a avea un trai imbelsugat. A petrece ca cainele in car = a trai rau. ♦ Refl. (Pop.; despre unitati de timp, viata etc.) A se scurge, a se desfasura, a trece. 2. Intranz. A-si duce viata sau a-si ocupa timpul in chip placut (inveselindu-se, distrandu-se, chefuind etc.); a se distra, a se desfata; a chefui. ♦ Tranz. (Rar) A distra, a amuza. 3. Refl. unipers. (Despre evenimente, intamplari, ganduri, sentimente etc.) A avea o anumita desfasurare, o anumita evolutie, a se produce intr-un anumit fel; a se intampla, a se desfasura. 4. Refl. (Inv. si pop.) A se sfarsi, a se termina; a se epuiza; a disparea. ♦ Refl. pas. (Reg.; despre mancaruri, bauturi etc.) A se consuma. 5. Tranz. (Reg.) A vinde, a desface marfuri, produse etc. II. Tranz. 1. A insoti, a conduce pe cineva la plecare o bucata de drum; p. ext. a insoti, a intovarasi pe cineva pe un drum, intr-o calatorie, intr-o actiune. ◊ Expr. A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau, rar, cu ochiul, din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) = a urmari cu privirea pe cineva sau ceva care pleaca, trece, se indeparteaza; a observa. ♦ Spec. (Pop.) A insoti, a conduce la groapa un mort. 2. (Pop.) A strabate, a cutreiera, a parcurge, a trece. ♦ (Reg.) A vizita, a cerceta. ♦ (Rar) A parcurge o lucrare, o publicatie, notite etc. 3. (Inv. si reg.) A transporta dintr-un loc in altul; a muta, a deplasa. ◊ Expr. A petrece (ceva) din mana in mana = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rand, pe la fiecare. A-si petrece ochii la... = a-si plimba privirea asupra unor lucruri sau fiinte, a trece cu privirea de la unul la altul (sau de la una la alta). (Refl.) A se petrece din lumea noastra (sau din aceasta lume) = a muri. 4. A trece sau a face sa treaca prin..., printre..., pe dupa..., peste..., pe sub... ♦ (Inv. si reg.) A strapunge, a gauri. ♦ (Inv. si reg.) A infige. ♦ (Inv. si reg.) A cerne; a strecura. ♦ Tranz. si refl. A (se) suprapune marginile unei imbracaminti pentru a (se) incheia; p. ext. a (se) incheia prin suprapunerea celor doua margini ale materialului. – Lat. *petraicere.

POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri undeva pentru a se odihni (putin) in cursul unei plimbari, al unei calatorii, al unui mars; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A ramane undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas.

CORTEL³, corteluri, s. n. (Reg.) Gazda, loc de ramas peste noapte. – din magh. kortely.

MANEA, man, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a ramane, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se aseza, a sta. ◊ Expr. (Parca) i-au mas soarecii in pantece (sau in burta), se spune despre un om care este mereu flamand, caruia ii este mereu foame, care mananca mult, cu lacomie. [Prez. ind. si: mai; part. mas] – Lat. manere.

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla in stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi incet la treaba, a se misca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece in jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A ramane peste noapte undeva; a manea. 3. Fig. A zacea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmi vb. IV] – Lat. dormire.

CULCA, culc, vb. I. 1. Refl. si tranz. A (se) intinde, a (se) aseza in pozitie orizontala (spre a dormi, a se odihni sau a face sa adoarma sau sa se odihneasca). ◊ Expr. (Refl.) A se culca pe-o ureche (sau pe urechea aceea) = a nu se sinchisi de nimic, a fi nepasator. Culca-te sau poti sa te culci pe o (sau pe acea) ureche = ia-ti nadejdea; e in zadar sa mai pastrezi vreo speranta. ♦ Refl. recipr. (Fam.) A avea raporturi s*****e cu cineva. ♦ Tranz. A adaposti peste noapte; a gazdui. ♦ A pune pe cineva sa se intinda sau a se intinde la pamant cu fata in jos (in cadrul unor exercitii militare). 2. Tranz. A pune, a aseza un obiect, o parte a corpului etc. pe ceva sau pe cineva. 3. Tranz. (In expr.) A culca la pamant = a dobori; a ucide. ♦ Refl. (Despre plante) A se pleca, a se indoi spre pamant. – Lat. collocare.

DORMI vb. 1. a se odihni, a se repauza, (inv. si reg.) a somna, (inv.) a (se) poposi, a (se) raposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum ~.) 2. a manea. (~ peste noapte la han.)

HAN s. (prin Transilv.) cearda, (Mold. si Transilv.) fagadau, (inv.) birt, locanta, tractir. (A tras peste noapte la un ~.)

MAS s. (inv. si pop.) manere. (~ul cuiva peste noapte la un han.)

A CULCA culc tranz. 1) A face sa se culce. 2) (obiecte, corpuri) A aseza intinzandu-l sau rasturnandu-l. ◊ ~ la pamant a) a dobori; b) a omori. 3) A adaposti peste noapte; a primi cu dormitul. /<lat. collocare

A DORMI dorm intranz. 1) A se gasi in stare de somn; a fi adormit. ◊ ~ pe (sau din) picioare a fi foarte obosit; b) a fi incet la munca; a fi lenes. 2) fig. A fi mort. Doarme somnul de veci. 3) A ramane peste noapte undeva; a manea. /<lat. dor-mire

HAN² ~uri n. inv. Cladire cu camere de dormit, cu ospatarie si cu grajduri, unde ramaneau peste noapte calatorii cu caii si carutele. /<turc. han

A INNOPTA ~ez intranz. (despre persoane) 1) A se retine sau a ramane pana la caderea noptii; a fi prins de noapte. 2) A ramane peste noapte; a petrece noaptea. /in + noapte

MAS ~uri n. 1) Oprire pentru odihna (peste noapte). 2) Loc de odihna peste noapte. /<lat. mansum

A SE STRANGE ma strang intranz. 1) (despre fiinte) A veni din toate partile, intalnindu- se in acelasi loc; a se aduna. ◊ ~ de pe drumuri a veni acasa. A i se ~ funia la par (cuiva) a ajunge la o situatie critica. 2) A se face ghem; a se ghemui; a se zgribuli; a se zgarci. ◊ A i se ~ cuiva inima a simti un sentiment puternic de tristete, de durere sau de frica. 3) (despre articole vestimentare) A se reduce in largime sau in lungime. Camasa s-a strans. 4) (despre lichide sau despre corpuri ce contin lichide) A trece in stare semisolida; a deveni mai dens; a se indesi; a se ingrosa. Glodul peste noapte s-a strans. /<lat. stringere

caram, caramuri, s.n. (reg.) loc inchis pentru adapostul oilor sau al vitelor peste noapte; staul.

cortel, corteluri, s.n. (reg.) 1. (mold.) umbrela. 2. (munt.) haina barbateasca de lana alba, brodata, cu maneci din postav alb; antiriu, ipingea. 3. (ard.) gazda, loc de ramas peste noapte, conac.

salasluire, salasluiri, s.f. (inv.) 1. salasluire, locuire. 2. (reg.) asezare, stabilire intr-un loc, instalare, fixare a domiciliului. 3. ramanere peste noapte undeva; manere. 4. primire in gazda a cuiva, gazduire.

saluire, saluiri, s.f. (reg.) ramanere peste noapte la cineva; manere, mas.

TAKE-OVER TEIC-OUVAR/ s. n. practica curenta prin care o corporatie mai puternica acapareaza una mai slaba impotriva vointei celei din urma printr-o operatiune de bursa care ridica peste noapte valoarea actiunilor corporatiei, facand ca oferta sa fie irezistibila pentru actionari. (< engl. take-over)

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se gasi in stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) fig. a fi incet la treaba, a se misca lenes; p. ext. a fi absent la ceea ce se petrece in jur. ♦ Fig. A fi mort. ◊ Expr. (Tranz.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urma) = a fi mort; (in imprecatii) a muri. 2. A ramane peste noapte undeva; a manea. 3. Fig. (In constructii negative) A veghea; a fi vigilent. 4. Fig. A zacea ascuns; a mocni. Acea tainica simtire care doarme-n a ta harfa (EMINESCU). [Var.: (reg.) durmi vb. IV] – Lat. dormire.

CERE, cer, vb. III. Tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obtine ceva, pentru a-l convinge sa-ti indeplineasca o dorinta. ◊ Expr. A cere voie sa... = a starui (pe langa cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obtine permisiunea sa... ◊ Refl. Aice s-au cerut ei ca sa-i primeasca peste noapte (SBIERA). 2. A face unei fete propuneri de casatorie; a peti. 3. A cersi. 4. A pretinde ceva in baza unui drept; a revendica. ◊ Expr. A cere satisfactie = a pretinde satisfactie morala in urma unei jigniri sau unei insulte. A cere socoteala sau (inv.) seama (cuiva) = a trage la raspundere (pe cineva). ♦ A pretinde. Cat ceri pe unt? 5. A impune; a face sa fie necesar. 6. A dori, a pofti, a voi. ♦ Refl. A avea cautare, a fi solicitat. – Lat. quaerere.

cortel n., pl. e si uri (dim. d. cort). Vest. Dulama, ipingea, manta cum purtau granicerii pe la 1850 ori cum poarta azi taranii pe la Olt (alba, lunga, cu gaitane). Est. Umbrela. Trans. Gazduire, ospitalitate: ceru cortel peste noapte (Ret. 4, 52). Olt. Cortelu noptii, valu noptii. V. contus.

VAPAITA, vapaite, s. f. 1. (Pop.) Opait. 2. Faclie de lemn sau de rasina cu care se sperie noaptea pestii, pentru a-i face sa fuga spre uneltele de pescuit; vapaie (2). [Pr.: -pa-i-. – Var.: vopaita s. f.] – Contaminare intre vapaie si opait(a).

A NINGE pers. 3 ninge 1. intranz. A cadea zapada. peste noapte a nins. ◊ Ploua-ninge, drumul nu sta se spune pentru a sublinia, ca viata nu se intrerupe orice s-ar intampla. Ii tot ninge si-i ploua (intruna) se spune despre cineva care este mereu nemultumit. 2. tranz. 1) A acoperi cu ninsoare. 2) fig. A acoperi cu par carunt. 3) fig. A lasa sa cada (ca fulgii de zapada). /<lat. ningere

ALB² ~a (~i, ~e) 1) Care are culoarea zapezii. ◊ Carne ~a carne de pasare (din regiunea pieptului) sau de peste (rapitor). noapte ~a noapte de nesomn. Versuri ~e versuri fara rima. Saptamana ~a saptamana care precede postul mare cand se mananca lactate. Ziua ~a timpul cand s-a luminat de-a binelea. /< lat. albus

LIZEUZA, lizeuze. s. f. (Frantuzism) Un fel de bolero purtat de femei peste camasa de noapte. [Pr.: -zo-] – Din fr. liseuse.

INTUNERIC s. 1. v. bezna. 2. intunecime, obscuritate, umbra. (~ noptii se intinde peste campii.)

LIZEUZA s.f. Obiect de imbracaminte femeiasca de pus peste camasa de noapte. [Pron. li-zo-. / < fr. liseuse].

LIZEUZA [-ZO-] s. f. un fel de bolero purtat de femei peste camasa de noapte. (< fr. liseuse)

coc s.n. 1. (reg.) parte a morii de vant. 2. plevusca (pesti mici). 3. corb-de-noapte.

INNOPTAT², -A, innoptati, -te, adj. peste care s-a lasat noaptea; fig. intunecat, posomorat. – V. innopta.

REGINA s. 1. suverana, (inv. si pop.) craiasa. (~ Angliei.) 2. v. dama. 3. (SPORT) dama. (~ la jocul de sah.) 4. (ENTOM.) imparateasa, mama, matca, (reg.) craiasa, craita, musca-mare. (~ albinelor.) 5. (IHT.; Eupomotis gibbosus) (reg.) ochean, reginica, sines, soare, sorel, sorete, sticlete, caracuda-colorata, caras-galben, imparatul-pestilor, mana-diavolului, regele-pestilor, trei-colori. 6. (BOT.) regina-noptii (Nicotiana alata si silvestris) = (reg.) tutun, tutunas, floarea-duhanului, floarea-miresei, floarea-noptii, floare-de-tabac.

scorobete, scorobeti, s.m. (reg.) 1. larva unor insecte de prin balti, folosita ca momeala la pesti. 2. larva unor fluturi de noapte, sub forma de vierme mare si paros; cainele-babei.

noapteA SFANTULUI BARTOLOMEU, nume dat evenimentului sangeros petrecut la Paris in noaptea de 23 spre 24 august 1572, in care au fost masacrati peste 2.000 de hughenoti. Moment principal al razboaielor religioase din Franta (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol IX.

DRAGON¹ s. m. I. 1. animal imaginat cu cap si aripi de vultur, gheare de leu, trup si coada de sarpe. 2. reprezentare heraldica a unui chip omenesc cu barba din serpi incolaciti. 3. soparla tropicala, pe copaci, care are de-a lungul corpului doua excrescente ale pielii ca niste aripi. 4. peste marin care, in timpul zilei, sta ingropat in nisip, noaptea fiind foarte activ; d**c-de-mare. 5. ambarcatie cu doua vele de suprafata mare; vela triunghiulara suplimentara. II. cavalerist astfel echipat incat sa poata lupta si pe jos. (< fr. dragon)

BOU ~i m. 1) Taur castrat, folosit ca animal de tractiune si, mai ales, pentru carne. ◊ A lucra ca un ~ a lucra mult si din greu. A scoate (pe cineva) din ~ii lui a scoate (pe cineva) din fire; a enerva. ~ii ara, caii mananca se spune in cazul cand unii muncesc, iar altii trag foloase. A-si baga (sau a-si pune) ~ii in jug (sau in plug) cu cineva a colabora cu cineva. 2) fig. depr. Barbat prost. 3): ~-de-balta (sau -de-apa) a) specie de broaste cu pete rosii sau galbene pe pantece; b) specie de batlan cu gatul alb si cu penajul galben-verzui pe spate si negru pe cap. ~-de-mare peste marin, de talie mica, de culoare cafenie sau cenusie-inchisa. ~-de-noapte bufnita. ~ul-domnului a) radasca; b) buburuza. [Monosilabic] /<lat. bovus

CORB, corbi, s. m. 1. Pasare semirapitoare, omnivora, mai mare decat cioara, cu penele negre, cu ciocul si picioarele puternice si cu penajul negru cu luciu metalic; croncan (Corvus corax). ◊ Expr. Negru ca corbul (sau ca pana corbului) = foarte negru. 2. Compuse: (Ornit.) corb-albastru = dumbraveanca; corb-de-mare = cormoran; corb-de-noapte = pasare cu capul si ceafa negre, cu spinarea cenusie si cu pantecele alb-cenusiu.(Nycticorax nycticorax). 3. peste de mare cu capul mare si botul gros, rotunjit, de culoare bruna (Corvina nigra). 4. (Art.) Numele unei constelatii din emisfera australa. – Din lat. corvus.

SA (‹ cuv. germ. Sturm Abteilung „Divizii de asalt”), organizatie paramilitara, creata in 1921 de catre Hermann Goring si reorganizata in 1930 sub comanda lui Ernst Rohm, ce numara peste 2 mil. membri cu rol important in ascensiunea si preluarea puterii de A. Hitler (1933). Scoasa in afara legii si decimata din ordinul lui Hitler (30 iun. 1934, „noaptea cutitelor lungi”), deoarece exercita prea multa influenta politica.

ZBATE vb. 1. a se zvarcoli. (pestele se ~ in navod.) 2. v. smuci. 3. v. zvarcoli. 4. a se framanta, a se zbuciuma, a se zvarcoli, (pop.) a se bate, (inv. si reg.) a se ticai. (S-a ~ toata noaptea in asternut.) 5. v. agita. 6. v. involbura. 7. v. palpita. 8. v. zbuciuma. 9. v. stradui.

ASUPRA prep. (Construit cu genitivul) 1. (Local), peste; deasupra. Se apleaca asupra lui. ◊ Expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) in momentul cand comite ceva (rau). (Substantivat, reg.); Cu asupra (de masura) peste masura. 2. (Local) Inspre, spre. Isi atinteste privirea asupra lui. 3. In contra; impotriva. Se repede asupra lui. 4. Cu privire la..., despre. Discutie asupra atomilor. 5. (Temporal; reg.) In preajma..., aproape de..., catre. A sosit asupra noptii. [Var.: asupra conj.] – Din lat. ad-supra.

Deucalion 1. Fiul lui Prometheus. S-a casatorit cu Pyrrha, fiica lui Epimetheus si a Pandorei. In epoca de bronz, cind Zeus a pus la cale sa nimiceasca semintia umana dezlantuind potopul, el a hotarit sa-i crute numai pe Deucalion si pe Pyrrha, singurii oameni drepti si cucernici de pe pamint. Sfatuiti de Prometheus, cei doi au construit o corabie, cu care au plutit noua zile si noua nopti pe apa. In cea de-a noua zi, dupa ce potopul se sfirsise, ei au coborit de pe corabie in muntii Thessaliei. Dorind sa reinvie neamul omenesc, Deucalion l-a rugat pe Zeus sa-l ajute. Zeus i-a poruncit sa arunce peste umar in urma lui oasele mamei lui. Prin mama, Zeus a inteles glia strabuna. Pricepind tilcul vorbelor lui si socotind ca oasele pamintului sint pietrele, Deucalion si Pyrrha au facut intocmai: au aruncat inapoia lor, peste umar, pietrele intilnite in cale. Din pietrele aruncate de Deucalion au rasarit de indata barbati, din cele aruncate de Pyrrha – femei. 2. Fiul regelui Minos cu Pasiphae. Era prieten cu Theseus si a participat la vinatoarea mistretului din Calydon.

CRACIUN (lat.) s. n. Sarbatoare crestina a nasterii lui Iisus Hristos; se celebreaza la 25 dec., iar dupa stil vechi la 7 ian. ◊ Postul Craciunului = unul dintre marile posturi de peste an care se tine de la 15 nov. la 24 dec. ◊ Pom. de C. = brad sau ramura mare de brad impodobita cu beteala, globuri, dulciuri, jucarii si luminari in ajunul C. ◊ Mos C. = personaj legendar, cu barba mare alba, cu o mantie lunga rosie, care vine sa imparta jucarii si dulciuri copiilor, in noaptea de C.