BUDINCA, budinci, s. f. 1. Preparat culinar facut din faina (sau paste fainoase), orez, oua, lapte etc., adesea indulcit, si copt in cuptor. 2. Mancare facuta din legume (taiate marunt), branza etc. coapte in cuptor. – Din fr. pudding, pouding, engl. pudding.

BULION, (1, 2) bulionuri, (3) bulioane, s. n. 1. pasta conservata de patlagele rosii. 2. (Rar) Supa de carne fara zarzavat sau paste fainoase. 3. Mediu lichid obtinut din carne sau din vegetale si folosit pentru culturile de microorganisme. [Pr.: -li-on] – Din fr. bouillon, rus. bulon.

GLASAT, -A, glasati, -te, adj. 1. (Despre prajituri, bomboane, fructe, orez, paste fainoase etc.) Acoperit cu o glazura (1). 2. (Despre obiecte din piele) Lustruit; apretat. – V. glasa.

GLAZURA, glazuri, s. f. 1. Strat subtire de zahar ars, de ciocolata, de serbet etc. cu care se acopera unele prajituri, bomboane, fructe etc., pentru a le da un gust si un aspect mai placut. ♦ Strat subtire si transparent cu care se acopera orezul, unele paste fainoase etc., pentru a le da un aspect mai frumos si pentru a nu se lipi la fiert sau la prajit. 2. Email, smalt pentru produse ceramice. – Din germ. Glasur.

BUDINCA ~ci f. Preparat culinar, facut din faina (sau din paste fainoase), orez, branza, amestecate cu oua, lapte, unt etc. si copt la cuptor. [G.-D. budincii] /<engl. pudding

BULION ~uri n. 1) pasta (sau zeama) din patlagele rosii fierte. 2) Supa din carne fiarta, mai ales din pasare, preparata fara zarzavaturi sau paste fainoase. 3): ~ de cultura fiertura de carne sau de vegetale, folosita ca mediu de cultura pentru microorganisme. [Sil. -li-on] /<fr. bouillon

GARNITURA ~i f. 1) Accesoriu folosit drept completare sau ornament al unui obiect. 2) Adaos, de obicei, de legume sau paste fainoase preparate, care se serveste cu mancaruri, in special, din carne. 3) Piesa demontabila care protejeaza sau fixeaza alta piesa. ~ de frana. 4) Placa elastica care se fixeaza intre doua piese rigide pentru a le etansa. ~ de robinet. ~ de piele. 5) Grup de obiecte asortate, care alcatuiesc un ansamblu; totalitate de obiecte de acelasi gen cu destinatie speciala; complet. ~ de autovehicule. ~ de mobila. ◊ ~ de tren totalitate a vagoanelor ce formeaza un tren. [G.-D. garniturii] /<fr. garniture, germ. Garnitur

LAZANE f. pl. Specialitate de paste fainoase cu oua asemanatoare taiteilor. /<it. lasagna

PUDING ~uri n. Preparat culinar facut dintr-un amestec de produse alimentare (paste fainoase, orez, branza, oua, carne tocata, zahar, fructe, rom) si dat la cuptor. /<fr., engl. pudding

SUPA ~e f. Fel de mancare lichida, pregatita prin fierberea carnii sau/si a legumelor (uneori cu adaos de paste fainoase). [G.-D. supei] /<fr. soupe

MINESTRONE s. In gastronomie, supa specific italiana din legume si paste fainoase, cu sunca sau costita, servita cu branza rasa; it. minestrone.

LAZANE s.f.pl. Specialitate de paste fainoase cu oua in forma de panglicute, asemanatoare taiteilor. [Scris si lasagna. / < it. lasagna].

ciulin (ciulini), s. m. – 1. Varietate de scaiete (Carduus nutans; Dipsacus silvestris; Onopordon Acanthium; Berberis vulgaris; Xanthium spinosum; etc.). – 2. (Inv.) Cui de fier folosit la tortura. – Mr. ciuliia „spin.” Sl., cf. rus. cilim, mag. sulyom (Cihac, II, 58); din mag. dupa Galdi, Dict., 173. – Der. ciulinos, adj. (spinos); ciuline, s. f. pl. (paste fainoase).

BUDINCA s. f. 1. preparat culinar, din faina (sau paste fainoase), orez, oua, lapte, adesea indulcit, servit la desert. 2. fel de mancare din legume, branza, copt in cuptor. (< fr., engl. pudding)

LAZANE s. f. pl. paste fainoase cu oua in forma de panglicute. (< it. lasagna)

MACAROANA s. f. (pl.) paste fainoase in forma de tuburi lungi si subtiri. (< macaron/ic/ + -ada)

STICKS s. n. produs alimentar din paste fainoase sub forma de betisoare crocante. (< engl. sticks)

macaroane s. f., pl. – Un fel de paste fainoase. – Mr. macaroni. It. maccheroni (ven. macaroni), cf. ngr. μαϰαρούνια, bg. makaroni. – Der. macaronada, s. f. (stil macaronic), din it. maccheronata; macaronic, adj., din fr. macaronique; macaronar, s. m. (italian).

BULION, s. n. 1. pasta conservata de patlagele rosii. 2. (Rar) Supa de carne fara zarzavat sau paste fainoase. ◊ Bulion de cultura (de microbi) = supa de carne si oase, strecurata si sterilizata, servind la culturile de microbi. [Pr.: -li-on] – Fr. bouillon.

IOFCA, iofcale, s. f. pasta fainoasa in forma de patratele. – Din tc. yufka.

MACAROANA, macaroane, s. f. (Mai ales la pl.) pasta fainoasa de fabricatie industriala, in forma de tuburi lungi si subtiri (goale pe dinauntru). – Din ngr. makaronia. Cf. it. maccherone.

FIDEA s. f. pasta fainoasa (industriala), in forma de fire lungi si subtiri (prezentate mai ales sub forma de gheme). – Din ngr. fides.

pasta, paste, s. f. Materie densa cu aspect omogen, rezultata de obicei din macinarea unor substante si din amestecul lor (cu un lichid) pana la obtinerea consistentei dorite. ◊ pasta de dinti = preparat farmaceutic intrebuintat la spalarea dintilor. paste fainoase = produse alimentare, de diferite forme si dimensiuni, obtinute prin uscarea unui aluat nedospit din faina de grau. ♦ Culoare (folosita in pictura) de obicei preparata cu ulei. ♦ Lac de unghii cu aspect omogen. – Din ngr. pasta, germ. pasta.

fainos, -OASA, fainosi, -oase, adj. 1. Care are aspectul sau consistenta fainii (1). ♦ (Despre fructe) Fara zeama, uscacios; malaiet. 2. Preparat din faina. ◊ paste fainoase (si substantivat, f. pl.) = produse alimentare preparate din faina, apa, uneori si oua. [Pr.: fa-i-] – Lat. farinosus. Cf. faina.

ORZISOR s. n. 1. (Pop.) Diminutiv al lui orz; orzulet. 2. pasta fainoasa in forma si de marimea unui bob de orz, care se fierbe in supa. – Orz + suf. -isor.

MELCISOR, melcisori, s. m. 1. Diminutiv al lui melc. 2. (La pl.) paste fainoase in forma de spirala sau de ineluse. – Melc + suf. -isor.

SPAGHETE s. f. pl. paste fainoase lungi si subtiri. – Din it. spaghetti.

STELUTA, stelute, s. f. I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelisoara. ♦ Fig. Scanteie. II. P. a**l. 1. Obiect, desen etc. in forma de stea (mica). ♦ Asterisc. 2. (La pl.) pasta fainoasa taiata in forma de stea (care se pune in supa). 3. Cusatura in forma de stea. 4. Pata de par alb pe fruntea unor animale. 5. Fulg de zapada. 6. Stea (II 2) (mica). II. 1. Planta erbacee cu frunze ovale si cu flori albe (Stellaria nemorum). 2. Compus: stelute-de-munte = floare-de-colt. – Stea + suf. -uta.

CUSCUS s. n. pasta fainoasa in forma de bobite (intrebuintata in supa, ca garnitura la carne etc.) – Din tc. kuskus. Cf. fr. couscous.

MELCISOR ~i m. la pl. (diminutiv de la melc) Mici bucati de pasta fainoasa, in forma de spirala sau de ineluse. /melc + suf. ~isor

STELUTA ~e f. (diminutiv de la stea) 1) Pata mica de culoare alba pe fruntea unor animale. 2) la pl. pasta fainoasa in forma de stele mici. 3) Fulg de zapada. 4) Cusatura in forma de stea. 5) Ochi de grasime pe suprafata unor alimente lichide ferbinti. 6) Plan-ta erbacee cu tulpina paroasa, cu frunze late, alungite, cu flori albe, ce creste prin locuri umbroase si umede. /stele + suf. ~uta

LAZANA, lazane, s.f. (In special la pl.) paste fainoase specific italiene, in forma de fasii late, preparate in straturi intercalate cu tocatura de carne sau alte ingrediente (fructe de mare, ciuperci, rosii, branza etc.), acoperite cu besamel sau sos tomat si gratinate. – Din it. lasagna, lasagne.

RAGUT, raguturi, s.n. In gastronomie, denumire generala pentru un preparat culinar din carne, pasare, vanat, peste sau legume taiate in bucati regulate (cuburi), rumenite (ragut brun) sau nerumenite (ragut alb), pudrate cu faina si fierte intr-un lichid aromatizat; prin adaugare de ingrediente specifice, se obtin preparate traditionale precum tocana, stufat, gulas, papricas etc.; din fr. ragout; germ. Ragout. In bucataria italiana, „ragu” este un amestec specific de carne tocata cu sos de rosii picant, utilizat drept garnitura la pastele fainoase.

MACAROANA s.f. (Mai ales la pl.) paste fainoase in forma de tubusoare lungi si subtiri. [Cf. ngr. macaronia, it. maccheroni].

cuscus s. m. – pasta fainoasa in forma de bobite. Tc. (arab.) kuskus (Seineanu, II, 150; Ronzevalle 138; Graur, BL, VI, 330), cf. fr. couscous, sp. (al)cuzcuz.

fidea s. f. – pasta fainoasa, taitei. Ngr. φιδές, care pare der. din gr. ὄφις, ngr. ὀφίδιον „sarpe” (Flechia, Arch. glott. it., II, 345; Cihac, II, 660; REW 3306; DAR; Galdi 189); pentru semantism, cf. it. vermicelli. Din gr. deriva si alb. fidhi (dupa Meyer 100, din it.), it. fedellini (dupa Schiaffini, Arch. Rom., VIII, 294 si Prati 421, cf. REW 3306, de la *filleli ‹ filo), genov. fide, sp. fideos (dupa Corominas, II, 515, din sp. fidear „a creste”, si acesta din arab. fad).

iofca (iofcale), s. f. – pasta fainoasa, taietei. – Var. (i)efca. Tc. yufka (Seineanu, II, 224; Lokotsch 962).

tocmag (-gi), s. m. – pasta fainoasa, taitel. – Var. togmag. Mr. tumagiu. Tc. (per.) tutmac (Bogrea, Dacor., IV, 853), cf. rus. tukmaci (Vasmer, III, 150). Der. din mag. togmag „saminta de dovleac” (Scriban, Arhiva, 1913, 237) este improbabila si a fost parasita de autor. In Mold. – Der. tocmagel (var. togmagel), s. m. (ciuperca din genul Clavaria).

pasta s. f. 1. preparat de substante diferite, de consistenta semilichida. 2. (pict.) culoare preparata cu ulei. 3. e fainoase = produse alimentare, obtinute prin uscarea unui aluat nedospit. (< ngr., it. pasta, germ. pasta, paste)

fainos ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care are aspect de faina; asemanator cu faina. 3) si substantival Care este preparat din multa faina; din faina. ◊ (paste) ~oase produs alimentar preparat din faina, apa (uneori si oua). [Sil. fa-i-] /<lat. farinosus