REDOBANDI, redobandesc, vb. IV. Tranz. A dobandi, a obtine din nou un lucru pierdut, o situatie, o stare etc.; a recastiga. – Re¹- + dobandi.

A RECUPERA ~ez tranz. 1) (bunuri spirituale sau materiale pierdute etc.) A obtine din nou; a recastiga; a redobandi; a recapata. 2) (resturi sau deseuri, energie) A readuce in stare de folosinta (total sau partial). ~ fier vechi. /<fr. recuperer, lat. recuperare

ADITIV, -A, aditivi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operatia de adunare. 2. S. n. Substanta care se adauga la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati. – Din fr. additif.

IPOTEZA, ipoteze, s. f. Presupunere, enuntata pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la anumite (legaturi intre) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esenta fenomenelor, la cauza sau la mecanismul intern care le produce; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuitiei, impresiei etc. ♦ (Mat.) Ansamblul proprietatilor date intr-o demonstratie si cu ajutorul carora se obtin noi propozitii. – Din fr. hypothese.

NEOCOLONIALISM s.n. Politica promovata de marile puteri pe taram economic, social, ideologic, militar, recurgand la noi forme de dominatie, mai rafinate, in scopul de a obtine noi pozitii privilegiate. [Pron. ne-o- .... -ni-a-. / cf. fr. neo-colonialisme].

ADITIV, -A, aditivi, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Mat.) Referitor la operatia de adunare. 2. S. m. Substanta care se adauga unui produs pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati. [Pl. si: (n.) aditive]– Din fr. additif.

RECALIFICA, recalific, vb. I. Tranz. si refl. A (se) pregati, a (se) instrui in vederea unei noi calificari profesionale; a da sau a obtine o noua calificare. – Re¹- + califica.

OBVERSIUNE, obversiuni, s. f. Operatie logica prin care dintr-o judecata, prin schimbarea calitatii si inlocuirea predicatului cu contradictoriul sau, obtinem o noua judecata echivalenta cu prima. [Pr.: -si-u-] – Din fr. obversion.

FOTOMONTAJ, fotomontaje, s. n. 1. Ansamblu de fotografii si de fragmente de fotografii reunite cu scopul de a obtine un nou cliseu fotografic. 2. Mijloc de agitatie vizuala care consta dintr-o serie de fotografii si de ilustratii aranjate pe un panou, spre a ilustra un subiect sau o problema. – Din fr. photomontage.

NATURALIZAT, -A, naturalizati, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care a obtinut cetatenia noului stat in care s-a stabilit. 2. (Despre plante si animale) Care a devenit apt sa traiasca intr-un mediu nou. – V. naturaliza.

A PREPARA prepar tranz. 1) A face sa fie gata; a gati; a pregati. 2) chim. (substante noi) A obtine pe cale experimentala. 3) A face printr-o operatie culinara (fierbere, coacere, prajire etc.); a pregati; a gati. 3) (persoane) A preveni asupra unui eveniment; a anunta pe ocolite. 4) A face sa se prepare. /<fr. preparer, lat. praeparare

MONTAJ s.n. 1. Montare. 2. Combinare a unor scene de film intr-o succesiune naturala pentru a forma un tot artistic. ◊ Montaj radiofonic = combinarea intr-o ordine logica, succesiva a scenelor si a episoadelor caracteristice dintr-o piesa sau dintr-o opera literara etc. in vederea unei transmisiuni radiofonice; montaj de versuri = combinare de diverse poezii. 3. (In pictura, grafica, fotografie) Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compozitie cu scopul de a obtine un nou ansamblu; (concr.) ansamblu astfel realizat. 4. Sistem, formatie care rezulta din montarea unor piese, a unor mecanisme etc. ♦ Sistem de montare. [< fr. montage].

MONTAJ s. n. 1. montare. 2. etapa finala in realizarea unui film, in asamblarea scenelor filmate intr-o anumita succesiune. ◊ operatie care consta in alaturarea prin taiere si lipire ulterioara a fragmentelor de pelicula. ♦ ~ radiofonic = combinarea intr-o ordine logica, succesiva a scenelor si episoadelor caracteristice dintr-o piesa, opera literara etc. in vederea unei transmisiuni radiofonice. 3. (in pictura, grafica, fotografie) reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compozitie, cu scopul de a obtine un nou ansamblu. 4. sistem, formatie care rezulta din montarea unor piese, mecanisme etc. (< fr. montage)

STABILIRE s. 1. asezare, fixare, instalare, oprire, statornicire. (~ lor in regiunile de deal.) 2. v. amplasare. 3. statornicire. (~ unor relatii de prietenie.) 4. v. calculare. 5. v. determinare. 6. fixare. 7. fundamentare. 8. v. constatare. 9. v. instituire. 10. v. consfintire. 11. v. constituire. 12. fixare, hotarare, precizare. (~ unui nou termen.) 13. determinare, fixare, precizare, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 14. aranjare, oranduire, reglementare, (rar) regulare, (inv.) regularisire. (~ tuturor problemelor de rezolvat.) 15. instaurare, (fig.) intronare. (~ ordinii.) 16. obtinere, realizare. (~ unui nou record.)

BUTAS ~i m. Portiune din tulpina, din radacina, ramurile sau frunzele unei plante, detasata de la planta-mama si sadita in pamant pentru a obtine o planta noua. ~ de vita de vie. /<ung. bujtas

MONOVERB s.n. Joc distractiv care consta in a reprezenta un cuvant prin litere combinate intre ele sau cu figuri, sensul acestuia reiesind din pozitia elementelor componente. ◊ Monoverb cu incastru = monoverb in care, prin introducerea unui cuvant sau a unei litere intr-o imagine, se obtine un cuvant nou; monoverb epentetic = monoverb ilustrat prin doua imagini, una numita „baza”, iar cealalta „plus”, cuvantul „plus” introducandu-se neschimbat intre literele care formeaza cuvantul „baza”. [Cf. gr. monos – unic, lat. verbum – cuvant].

RATIONAMENT s.n. 1. Operatie mintala cu ajutorul careia din doua sau mai multe judecati se obtine o judecata noua, care decurge logic din primele. 2. Fel de a rationa; judecata. V. silogism. [Pron. -ti-o-, pl. -te, -turi. / cf. rationnement, it. razionamento].

DEDUCTIE s.f. Rationament logic prin care se obtine o judecata noua (numita concluzie) din doua sau mai multe judecati (numite premise), dintre care una trebuie sa fie neaparat universala. [Gen. -iei, var. deductiune s.f. / cf. lat. deductio, fr. deduction].

LOGOGRIF s. n. 1. problema enigmistica in care prin suprimarea pe rand a cate unei litere sau silabe dintr-un cuvant se obtine un cuvant nou. 2. (fig.) lucru confuz, greu de descifrat; enigma. (< fr. logogriphe)

PREPARATOR, -OARE I. adj. care prepara; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoana care combina anumite materiale etc. spre a obtine un produs nou, a imbunatati calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior in grad asistentului) care ajuta pe profesori in activitatea stiintifica si didactica cu studentii. 3. meditator. (< fr. preparateur, lat. praeparator)

SINOVERB s. n. problema enigmistica ce consta din combinarea a doua sinonime din care se obtine un cuvant nou, cu un alt inteles decat cele de la care s-a pornit. (< sin/onim/ + verb /2/)

BURSA² (‹ fr.) s. f. Piata si institutie unde se negociaza hirtii de valoare. ♦ B. comerciala = locul unde se coteaza in mod oficial piata bunurilor si serviciilor: marfuri, asigurari, frahte (navluri) etc. ♦ B. de valori = piata specializata in operatiuni de vinzare-cumparare a valorilor imobiliare. Acest fel de piata permite statului, colectivitatilor, intreprinderilor publice sau private sa obtina profituri necesare unor noi investitii. ♦ Expr. a juca la b. = a cumpara si a revinde la bursa cu scopul speculativ de a obtine cistiguri din diferenta de pret ce s-ar ivi prin schimbarea favorabila a cursului. ♦ B. neagra = comert clandestin. ♦ Bursa muncii = (in unele tari) institutie care inregistreaza cererile de lucru si mijloceste angajarile.

Alcmaeon, fiul prezicatorului Amphiaraus si al lui Eriphyle. Cind Amphiaraus, constrins de sotia sa, a fost nevoit sa plece in razboiul impotriva cetatii Thebae, de unde stia ca nu se va mai intoarce, el l-a insarcinat pe Alcmaeon sa-l razbune, ucigind-o pe Eriphyle si pornind o noua expeditie impotriva acestei cetati. Alcmaeon indeplineste dorinta tatalui sau. El participa la expeditia epigonilor, iar la intoarcere isi omoara mama. Urmarit de erinii, Alcmaeon se refugiaza la curtea regelui Phegeus si se purifica mai tirziu, casatorindu-se cu fiica acestuia, Arsinoe (sau Alphesiboea), careia-i daruieste colierul si vesmintul Harmoniei, cu care fusese corupta odinioara Eriphyle. Din pricina matricidului savirsit, pamintul tarii a incetat insa sa mai dea rod. Oracolul consultat cere ca Alcmaeon s-o porneasca din nou in pribegie, pentru a obtine purificarea definitiva de la riul Achelous. Zeul riului il purifica dindu-i-o in casatorie pe fiica sa, Callirrhoe. Conditia este insa ca Alcmaeon sa-i aduca lui Callirrhoe darurile facute lui Arsinoe. Intorcindu-se sa le ia, sub pretext ca vrea sa le daruiasca templului de la Delphi, Alcmaeon este descoperit si ucis. Moartea lui va fi razbunata mai tirziu de propriii lui fii, nascuti cu Callirrhoe, care-i omoara la rindul lor pe ucigasi.

REDISTILA, redistilez, vb. I. Tranz. A supune unui nou proces de distilare, pentru a obtine un produs mai pur. – Din fr. redistiller.

REDISTILA vb. I. tr. A supune unui nou proces de distilare pentru a obtine un produs mai pur. [Cf. fr. redistiller].

REDISTILA vb. tr. a supune unui nou proces de distilare, pentru a obtine un produs mai pur. (< fr. redistiller)

SCART s. n. problema enigmistica in care prin extragerea uneia sau a mai multor litere, a unei silabe ori a unui grup de litere dintr-un cuvant se obtine un cuvant cu un inteles nou. (< it. scarto)

LALEA (‹ tc.) s. f. Planta decorativa erbacee, vivace, din familia liliaceelor, originara din Europa, Africa de Nord, Asia Centrala si de Est (avand c. 100 de specii si cateva mii de hibrizi), cu tulpina inalta de 30-40 cm, frunze lanceolate, groase si flori mari, simple sau invoalte, campanulate etc., avand o gama foarte mare de culori (Tulipa). Se inmulteste de obicei prin bulbi, dar si prin seminte (mai ales in scopul obtinerii de noi soiuri). Infloreste primavara devreme. In Europa este cultivata de c. 500 ani, cea mai importanta cultivatoare fiind Olanda, unde s-au obtinut si un insemnat numar de noi soiuri.

pizarei s.m. pl. (reg.) 1. copii care colinda cu pizara (sorcova) de Anul nou. 2. (fig.) bani, fructe, colacei etc., tot de obtin copiii care colinda cu sorcova.

A DERIVA deriv 1. intranz. 1) A fi de origine; a se trage dintr-un neam oarecare; a proveni. 2) (despre cuvinte) A fi format prin afixare. 3) (despre vase plutitoare sau avioane) A se abate de la directia data sub influenta vanturilor sau a curentilor; a devia. 2. tranz. 1) (cuvinte) A forma cu ajutorul afixelor. 2) mat. (functii) A determina prin calcul pentru a obtine derivata. 3) (ape curgatoare) A abate din albie, dand o directie noua. 4) (vehicule) A orienta de pe o cale de comunicatie pe alta. /<fr. deriver, lat. derivare

LEUCODERIVAT s. m. compus organic obtinut prin reducerea unor coloranti si care, prin oxidare, formeaza din nou colorantul din care a provenit; leucobaza. (< germ. Leukoderivat, fr. leucoderive)

HACKSPILL [akspil], Louis Jean Henri (1880-1968), chimist francez. Prof. univ. la Strasbourg si Paris. Studii privind metalele alcaline si alcalino-pamantoase. A obtinut pentru prima data (1905) cesiul in stare pura si a elaborat noi metode pentru obtinerea borului lichid.

LEUCOBAZA s.f. Compus obtinut prin reducerea anumitor materii colorante si care prin oxidare formeaza din nou materia coloranta respectiva; leucoderivat. [< germ. Leukobase, fr. leucobase].

INTELIGENTA s. f. capacitate a individului de a se adapta la imprejurari noi, de a sesiza relatiile esentiale si de a gasi o iesire dintr-o anumita situatie, de a rezolva probleme noi; desteptaciune. ◊ om inteligent. ♦ ~ artificiala = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obtine performante cvasiumane. (< fr. intelligence, lat. intelligentia, germ. Intelligenz)

CORIGENT, -A adj., s.m. si f. (Elev) care nu a obtinut nota de trecere la unele materii, la care urmeaza sa dea un nou examen pentru a putea promova. [Var. corijent, -a adj., s.m.f. / < lat. corrigens].

A SE NATURALIZA ma ~ez intranz. 1) (despre cetateni straini) A obtine cetatenia statului in care traieste. 2) (despre animale sau plante) A se adapta unui mediu nou, in-tegrandu-se in flora sau fauna acestuia. /<fr. naturaliser

INTELIGENTA, inteligente, s. f. 1. Capacitatea de a intelege usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau probleme noi pe baza experientei acumulate anterior; desteptaciune. ◊ Inteligenta artificiala = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obtine performante cvasiumane. ♦ Persoana inteligenta. 2. (Inv.; art.) Totalitatea intelectualilor; intelectualitate (2). [Var.: inteliginta s. f.] – Din fr. intelligence, lat. intelligentia, germ. Intelligenz, rus. inteligenciia.

CORIGENT, -A, corigenti, – te, adj., s. m. si f. (Elev sau student) care, la incheierea anului scolar, nu a obtinut nota de trecere la una sau doua materii si care urmeaza sa dea toamna, din nou, examen la materia sau materiile respective. [Var.: corijent, -a adj., s. m. si f.] – Din lat. corrigens, -ntis.

NATURALIZA, naturalizez, vb. I. 1. Tranz. A acorda unui strain cetatenia statului in care locuieste. ♦ Refl. (Despre straini) A obtine dreptul de cetatean al statului in care locuieste. 2. Tranz. fact. si refl. A (se) adapta intr-un mediu nou, intrand in componenta obisnuita a florei sau a faunei naturale a acestuia. – Din fr. naturaliser.

DERIVARE s.f. 1. Provenire, coborare din... 2. Procedeu de formare a cuvintelor cu afixe. ◊ Derivare progresiva = procedeu de formare a cuvintelor prin adaugarea afixelor; derivare regresiva = procedeu de formare a unui cuvant nou prin suprimarea unui sufix de la un cuvant deja existent in limba. 3. (Mat.) Operatie de calcul diferential prin care se obtine o derivata. [< deriva].

ORIGAMI s. f. arta-joc a imaginatiei japoneze, preluata si adaptata si la noi in cadrul invatamantului de cultura generala, constand in punerea in valoare a hartiei prin plierea si taierea acesteia pentru a obtine diferite forme geometrice. (< jap. origami)

NEON (‹ fr. {i}; {s} gr. neos „nou”) s. n. Element chimic (Ne; nr. at. 10, m. at. 20,179); gaz nobil, monoatomic, incolor. Se gaseste in aerul atmosferic in proportie de 1,8 x 10^-3% volume. Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid. Lampile cu descarcari electrice in gaze (utilizate pentru reclame luminoase) umplute cu n., dau o lumina rosie caracteristica. A fost descoperit de oamenii de stiinta englezi Sir W. Ramsey si M.W. Travers in 1898.

DEDUCTIE (‹ fr., lat.) 1. Forma de rationament in care concluzia rezulta cu necesitate din premise. Bazele teoriei d. au fost puse de Aristotel prin doctrina despre silogism, fiind apoi dezvoltate de Descartes, de Leibniz si de logica simbolista. ♦ (In logica traditionala) Proces de obtinere a unor concluzii particulare din principii mai generale considerate ca adevarate (silogismul aristotelic). ♦ (In logica simbolica) Derivarea din anumite enunturi date (axiome), cu ajutorul regulilor, a unor noi enunturi (teoreme). 2. Retragerea unor sume deja platite. ◊ D. fiscala = ansamblul elementelor componente care care pot constitui obiectul reducerii unei sume impozabile, a unui venit ♦ Sustragerea unor sume.

AZORE (port ACORES [əsoris]), arh. portughez, de origine vulcanica, in E Oc. Atlatic, format din noua ins. mari (Sao Miguel, Terceira, Pico) si din altele mai mici; 2,24 mii km²; 254,2 mii loc. (1988). Oras pr.: Ponta Delgada. Viticultura, plantatii de ceai, batate, ananas, trestie de zahar; culturi de tutun. Turism. Escale navale si aeriene. In 1976, A. a obtinut autonomie limitata.

SEABORG [si:bɔrg], Glenn Theodore (1912-1999), chimist american. Prof. univ. la Berkeley (California). Lucrari in domeniul chimiei si fizicii nucleare („Chimia elementelor actinide”). Intre 1940 si 1957, impreuna cu alti specialisti, S. a participat la descoperirea a peste 100 de izotopi, la izolarea si identificarea elementelor transuranice: americiu, curiu, berkeliu, californiu, einsteiniu, fermiu, mendeleeviu si nobeliu. A obtinut in mod artificial plutoniul. Cu toate ca s-a alaturat, din 1942, „Proiectului Manhattan”, care a realizat bomba atomica americana, a fost ulterior un militant pentru dezarmarea nucleara si pentru limitarea armelor de distrugere in masa. In 1997, in semn de pretuire, numele sau a fost dat unui nou element chimic. Presedintele Comisiei pentru Energie Atomica (1961-1971). Premiul Nobel pentru chimie (1951), impreuna cu E. M. McMillan.

BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obtinut prin coagularea si prelucrarea laptelui. ◊ Expr. (Fam.) A nu fi nici o branza (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nici o branza = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Duca-se sau du-te etc.) opt cu-a branzei sau opt (si) cu-a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite sortimente de branza (1), de cascaval etc. – Et. nec.

SINTEZA s.f. (op. analiza). 1. Metoda generala de cunoastere care consta din recompunerea unui tot sau a unui intreg din partile sale componente. ♦ Reunire. ♦ (Concr.) Lucrare, opera care abordeaza datele esentiale ale unei probleme, ale unei discipline etc. 2. Operatie, metoda prin care se obtine un compus chimic din elementele lui sau din compusi mai simpli. 3. (Fiz.) Combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a doua sau mai multe culori. ♦ Recompunere a elementelor in care a fost descompusa imaginea transmisa la distanta. 4. Unitate dialectica a laturilor contrare. 5. (In filozofia lui Hegel) Etapa finala a triadei, care uneste in sine intr-un chip nou unele trasaturi ale ambelor etape anterioare ale dezvoltarii (teza si antiteza). [Cf. fr. synthese, lat., gr. synthesis < syn – cu, thesis – asezare].

BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obtinut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanti sintetici. Frate, frate, dar branza-i pe bani (= in afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Branza buna in burduf de caine, se spune despre un om plin de calitati, care insa nu le foloseste in scopuri bune. A nu face nici o branza = a nu face, a nu ispravi nimic; a nu fi bun de nimic. (Duca-se, du-te etc.) opt cu a branzei sau opt (si) cu a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de branza (1).