CALD, -A, calzi, -de, adj. 1. Care se gaseste la o temperatura relativ inalta (fara a fi fierbinte). ◊ Expr. Nu-mi tine nici de cald, nici de rece = nu ma intereseaza. Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbinteala. ♦ Fierbinte, incins. Bate fierul pana e cald (= nu amana un lucru care trebuie facut imediat). ♦ (Despre paine) Proaspat. ◊ Loc. adj. Bun ca painea calda = cumsecade, milos. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros. 2. Fig. Aprins, infocat; prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire calda. – Lat. caldus (= calidus).

aproape adv. (lat. adprope, d. ad, la, si prŏpe, aproape). Nu departe, linga: aproape de casa, de mine. Mai mai, ca si: e aproape gata, aproape mort. A fi aproape de sau sa, a fi pe punctu de. A urmari de aproape, a urmari cu atentiune, cu energie. Asta ma priveste de aproape, ma intereseaza mult. De aproape, din apropiere. Pe aproape, pin [!] apropiere. Cit pe aci: Am ghicit? Pe aproape. S. m. Intrebuintat articulat (mai ales in evanghelie). Vecin, seaman: iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti.

A SE interesa ma ~ez intranz. A manifesta interes (fata de cineva sau de ceva); a intreba. /<fr. (s')interesser, it. interesare, germ. interessieren

bobota f. pl. e (sirb. bobota, ghicitoare). Vest. Dirdora, zbucium, agitatiune: a intervenit bobota maritisului si nu s’a mai interesat de plata (Rebr. 1, 265), in bobota necazurilor lui (2, 32).

A SE PREOCUPA ma preocup intranz. A se interesa indeaproape. [Sil. pre-o-] /<fr. preocuper, lat. praeoccupare

NEWTON [nju:tn], Sir Isaac (1642-1727), fizician, matematician si astronom englez. Prof. univ. la Cambridge. Presedinte al Societatii Regale din Londra (din 1703). A fundamentat mecanica clasica (newtoniana), definindu-i notiunile de baza si enuntand cele trei principii ale dinamicii, precum si mecanica cereasca prin descoperirea legii atractiei universale (1687). A inventat telescopul (1668). Contributii importante in optica („Optica”), in studiul fenomenelor de dispersie si interferenta; a emis teoria corpusculara a luminii. In matematica a pus bazele calcului infinitezimal, in acelasi timp cu Leibniz si a dat formula binomului care-i poarta numele („Principiile matematice ale filozofiei naturale”). Desi a inaugurat o noua paradigma a metodei stiintei, a fost interesat si de alchimie, profetie, intelepciune gnostica si teologie, dezvoltand o conceptie voluntarista despre Dumnezeu (stiinta trebuie folosita pentru a demonstra prezenta continua a Creatorului in natura). Ampla corespondenta, datorata, in parte, controverselor in care a fost angajat.

A SE INGRIJI ma ~esc intranz. 1) A avea grija (personala) deosebita; a se interesa indeaproape. ~ de sanatate. 2) A lua (din timp) masurile cuvenite. 3) inv. v. A SE INGRIJORA. /in + grija

INTERES s.n. 1. Preocupare de a obtine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ♦ Ceea ce este util, important, care convine; folos, castig. ◊ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemneaza stimulul fundamental al activitatii umane. 2. Dobanda. ◊ Daune interese = despagubire baneasca pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activa si durabila a cuiva spre anumite lucruri, dorinta de a le cunoaste si intelege. 4. Simpatie, inclinare fata de cineva. 5. Placere provocata de ceva care ne atrage atentia, ne starneste curiozitatea etc.; atractie. [Pl. -se, -suri. / < it. interesse, cf. lat. interest – intereseaza, priveste].

CALD, -A, calzi, -de, adj. 1. Care se gaseste la o temperatura relativ inalta (fara a fi fierbinte) fata de mediul ambiant sau corpul omenesc; care da senzatia de caldura. ◊ Expr. Nu-i tine nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l intereseaza, ii este indiferent. Nici calda, nici rece = asa si asa, nici asa, nici asa. (Substantivat) ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbinteala, am febra. ♦ Fierbinte, incins. ♦ (Despre paine) Proaspat. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, tari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins, infocat; patimas, prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire calda. ♦ 4. Fig. (Despre vesti, stiri, informatii etc.) De ultima ora, recent. – Lat. caldus (= calidus).

AMESTECA, amestec, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) uni formand un amestec. ♦ Tranz. A schimba ordinea; a incurca. 2. Refl. (Despre grupuri de fiinte deosebite) A patrunde unii printre altii. ♦ A se pierde, a disparea undeva. Am sa ma-mbrac si eu in irod, sa m-amestec printre masti (ALECSANDRI). 3. Refl. A interveni (nechemat) intr-o actiune, intr-o discutie etc.; p. ext. a se interesa de ceva. ◊ Expr. A se amesteca (sau a umbla) unde nu-i fierbe oala = a se vari unde nu este chemat, unde nu are ce cauta. – Lat. *ammixticare.

INTREBA, intreb, vb. I. 1. Tranz. si refl. (recipr.) A(-si) pune intrebari, in scopul de a afla un raspuns. ◊ Expr. (Tranz.) Intreaba-ma sa te intreb, se spune cuiva care cere o informatie despre un lucru asupra caruia nici cel intrebat nu stie mai mult. 2. Tranz. si intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” sau „despre”) A cere (cuiva) vesti sau lamuriri despre..., a se interesa, a se informa de..., a cerceta. ◊ Expr. (Tranz.) A intreba (pe cineva) de sanatate = a se interesa de starea in care se afla cineva; a intra in vorba cu cineva. 3. Tranz. A pune cuiva intrebari pentru a-i evalua, din raspunsuri, nivelul cunostintelor; a chestiona, a examina. – Lat. *interroguare (= interrogare).

A INTREBA intreb 1. tranz. 1) (persoane) A determina sa dea un raspuns; a chestiona; a interoga. ◊ Intreaba-ma sa te intreb se spune, cand ti se cere o informatie despre ceva ce nu cunosti nici tu. 2) (elevi sau studenti) A supune unui examen oral; a asculta; a interoga; a examina. 2. intranz. (urmat de un complement indirect cu prepozitia de) 1) A manifesta interes; a se interesa. ~ de sanatate. 2) A incerca sa afle, chestionand. ~ de Ion. ◊ ~ de cineva a cere permisiunea cuiva. 3) (mai ales la pasiv sau reflexiv pasiv) A dori cu insistenta; a cauta. Cartile sunt intrebate. marfa se intreaba. [Sil. in-tre-] /<lat. interroguare

CAUTA vb. 1. (inv.) a cere. (L-a ~ peste tot.) 2. (inv.) a socoti. (~ un om potrivit pentru ...) 3. a cotrobai, a rascoli, a scormoni, a scotoci, a umbla, (pop.) a scociori, (inv. si reg.) a scodoli, a scorbeli, (reg.) a bodicai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobarlai, (Mold.) a barcai, (Bucov.) a boltai, (prin Olt.) a buldusi, (prin Ban.) a burfai, (Ban.) a cobarlui, (Mold. si Bucov.) a cociobai, (Munt.) a scofeli, (inv.) a scorteli. (~ prin sertare, prin toata casa, prin lucrurile mele.) 4. a se cere, a se vinde, (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a-si vedea. (Te rog sa-ti ~ de treaba ta!) 6. a ingriji, a vedea, (inv. si reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) castiga. (~ de toate ale casei.) 7. v. incerca. 8. a incerca, a vedea. (~ daca nu poti sa dezlegi problema.) 9. a incerca, a umbla. (~ sa ma insele.) 10. a incerca, a tatona, (inv. si reg.) a probalui. (~ sa gaseasca o solutie.) 11. a cerceta, a examina, a studia, (inv.) a cerca. (Calul de dar nu se ~ in gura.) 12. v. trata.

A UITA uit 1. tranz. 1) A pierde din memorie; a nu-si aminti. ~ sa scrie o scrisoare. ◊ ~ pe ce lume traieste a pierde simtul realitatii. 2) A trata cu indiferenta; a neglija. ~ prietenii. ◊ Nu-ma-uita planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei mici, albe sau albastre; miozotis. 3) A face sa dispara din memorie. ◊ A (nu) ~ cuiva ceva a (nu) pastra ganduri de razbunare. 4) A scapa din vedere. Au uitat sa-l inscrie in lista. 5) (obiecte sau fiinte ce trebuiau luate cu sine) A lasa din nebagare de seama (fiind grabit). ~ banii. 2. intranz. (urmat de un complement indirect cu prepozitia de) A inceta de a se mai interesa (de ceva). ~ de distractii. /<lat. oblitare