VAR¹ s. n. Oxid de calciu obtinut prin calcinarea rocilor calcaroase (si prin hidratarea lor), folosit ca liant in constructii, ca materie prima in industria chimica etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul peretilor caselor. – Din sl. varu.

CIMENT ~uri n. Substanta pulverulenta, obtinuta prin macinarea clincherului, intrebuintata in lucrarile de constructie ca liant. ~ artificial. /<it. cimento, fr. ciment

PRIZA⁵ ~e f. (in constructii) Intarire a unui liant hidraulic. [G.-D. prizei] /<fr. prise

MICANITA, micanite, s. f. Material electroizolant obtinut din foite de mica¹ lipite in straturi cu lianti organici si folosit mult in constructia masinilor si a aparetelor electrice. – Din fr. micanite.

IPSOS n. Material liant, obtinut prin deshidratarea ghipsului, avand diverse intrebuintari (in constructii, sculptura, medicina etc.). /<ngr. gipsos

ZGURA, zguri, s. f. ~ (Fig.) Negura. Din zgura vremii. ◊ Zgura bazica = produs secundar obtinut la fabricarea otelului si folosit ca ingrasamant. Piatra de zgura = piatra de constructie, fabricata dintr-un amestec de nisip, zgura si un liant si intrebuintata la prepararea betoanelor si a placilor izolante. ◊ (Fig.) (Cu aluzie la culoarea neagra a reziduului) Soarele spargea norii de zgura. (din ngr. σκουρά, σκουριά < gr. σκωρία; cf. scoare si scr. skorija, bg. zgorija, zgurija, zgurja, alb. zgure) [def. DLRLC]

XILOLIT ~e n. Material de constructie preparat din componenti de natura poroasa (rumegus de lemn, azbest etc.), cu lianti magneziali, si colorat cu pigmenti minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. si xilolituri] /<germ. Xylolith

CIMENT (‹ fr.) s. n. Material de constructie sub forma de pulbere fina, fabricat prin macinarea clincherului si utilizat ca liant hidraulic; amestecat cu apa face priza dupa un anumit timp (se intareste), capatind consistenta pietrei. ♦ C. Portland = liant hidraulic obtinut prin macinarea clincherului Portland cu adaos de gips pentru reglarea timpului de priza.

CIMENT s. n. 1. material de constructie, pulbere fina obtinuta prin macinarea clincherului, care se petrifica prin amestecarea cu apa. 2. material natural, liant intre fragmentele ce formeaza rocile detritice. (< fr. ciment, it. cimento)

ZID, ziduri, s. n. Element de constructie executat din caramizi, din blocuri de piatra, asezate ordonat unele peste altele (si legate printr-un liant) sau din beton, destinat sa limiteze, sa separe sau sa izoleze un spatiu ori sa sustina alte elemente de constructie, alcatuind un perete, o ingradire, o fortificatie etc. ◊ Loc. adv. Intre ziduri = in interiorul unei cladiri. ◊ Expr. A face zid imprejurul cuiva = a inconjura pe cineva din toate partile, pentru a-l apara; fig. a se solidariza cu cineva, a se uni in jurul cuiva. – Slav (v. sl. zidu).

BETON s.n. Amestec de pietris, nisip, ciment (sau alt liant) si apa, care se transforma intr-o masa rezistenta prin intarire si este folosit ca material de constructie. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. beton].

CIMENTARE (‹ fr.) s. f. Injectare sub presiune a unei suspensii de ciment in pamint, in materiale de constructii fisurate sau roci dezagregate ori fisurate pentru consolidarea sau impermeabilizarea acestora. ♦ Cimentarea rocilor = consolidarea rocilor prin patrunderea unui liant in golurile si fisurile acestora, in mod natural in zacamint sau artificial prin injectarea unui mortar de ciment prin gauri de sonda.

ZID, ziduri, s. n. Element de constructie vertical sau putin inclinat, cu grosime (relativ) mica in raport cu celelalte dimensiuni, executat din caramizi, din blocuri de piatra etc., asezate ordonat unele peste altele (si legate printr-un liant), sau din beton, destinat sa limiteze, sa separe sau sa izoleze un spatiu ori sa sustina alte elemente de constructie, alcatuind un perete, o ingradire, o fortificatie etc. ◊ Loc. adv. Intre (cele patru) ziduri = in interiorul unei cladiri. ◊ Expr. A face zid imprejurul cuiva = a inconjura pe cineva din toate partile pentru a-l apara; a se solidariza cu cineva, a se uni in jurul cuiva in sustinerea unei cauze. ◊ Zid sonic = bariera imaginara referitoare la depasirea vitezei sunetului. – Din sl. zidu.