VIRGATIE s.f. (Geol.) Dispunere in forma de evantai a unor lanturi muntoase. [< fr. virgation].

IBERICA sau PIRINEICA, Peninsula ~, peninsula in extremitatea de SV a Europei, intre Oc. Atlantic, G. Biscaya si M. Mediterana; 594,6 mii km². Importante zacaminte de carbune, min. de fier, wolfram, pirite, cinabru. In centru se afla un podis inalt (inconjurat la N, NE si S de lanturi muntoase), in SV se extinde C. Andaluziei, iar in V, C. Portugaliei. Alt. max.: 3478 m (Vf. Mulhacen, din Masivul Sierra Nevada). In N si NV clima temperat-oceanica, in S si E mediteraneana, iar in pod. central, continental-umeda. Pr. rauri care o strabat sunt Duero, Tajo, Guandina, Guadalquivir si Ebru. In arealul sau se afla Spania, Portugalia, Andorra si Gibraltar.

C********A (‹ sp.) s. f. 1. (GEOGR.) Complex de lanturi muntoase desfasurate pe lungimi foarte mari si compus din mai multe siruri paralele. 2. (GEOL.) Creasta longitudinala din interiorul unui geosinclinal, in etapa de inversiune a miscarilor tectonice.

OAHU, cea mai populata insula din arh. Hawaii (S.U.A.), intre ins. Kauai (in NV) si Molkai (in SE): 1,6 mii km². Orase pr.: Honolulu, Kailua, Kaneohe, Waipahu. Relief vulcanic, cu doua lanturi muntoase extinse pe directia NV-SE, unul in partea de E a insulei (Koolau, cu alt. max. de 946 m) si altul in cea de V (Waianae, cu alt. max. de 1.231 m, vf. Kaala) care inchid in interior un podis de 250-300 m. alt. Santiere navale. Trestie de zahar, fructe tropicale. Pescuit. Turism (celebra plaja Waikiki). In S ins. O. se afla baza militara de la Pearl Harbour.

BRAU, (I) braie, (II) brauri s. n. I. 1. Cingatoare lata de lana, de piele, de matase etc. pe care o poarta taranii. ♦ Fasie de tesatura (de lana), de blana etc. pe care o poarta in jurul mijlocului (sub imbracaminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingatoare lata pe care o poarta preotii ca semn al unui grad ierarhic sau in timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o incinge braul (II); mijloc. 3. Ornament care inconjura usile, ferestrele, fatadele etc. unei case. 4. Sir, lant (muntos, deluros etc.). II. (Cor.) Braulet (2). [Var.: (pop.) brana s. f.] – Cf. alb. bres, brezi.

GEOSINCLINAL, geosinclinale, s. n. Regiune mobila a scoartei terestre care sufera, in cursul timpului geologic, o scufundare intensa, insotita de manifestari vulcanice si de acumulare a unor serii de depozite sedimentare de mare grosime, transformandu-se ulterior intr-un lant muntos cutat, ca urmare a miscarilor tectonice. [Pr.: ge-o-] – Din fr. geosynclinal.

OROGEN orogene, s. n. (Geol.) Regiune vasta a scoartei terestre unde au avut loc miscari tectonice intense care au dus la formarea unui lant muntos cutat. – Din orogeneza (derivat regresiv).

OROGENEZA, orogeneze, s. f. Ansamblu de procese tectonice care se produc in zonele mobile ale scoartei terestre si care au drept rezultat formarea unui lant muntos cutat; orogenie (1). – Din fr. orogenese.

OROGENIE s. f. 1. Orogeneza. 2. (Rar) Parte a geologiei care studiaza procesele de formare a lanturilor muntoase cutate. – Din fr. orogenie.

FLIS, flisuri, s. n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argila si marna, sedimentate intr-o mare in timpul cand fundul acesteia se gasea intr-o continua ridicare spre a deveni un lant muntos. – Din fr. flysch.

GEOSINCLINAL ~e n. geol. Depresiune a scoartei terestre scufundata in mare, care, in urma unor depozite sedimentare mari si a miscarilor tectonice in decursul timpului geologic, se transforma intr-un lant muntos. /<fr. geosynclinal

MUNCEL ~e n. Munte de inaltime mica, care face parte din treapta cea mai de jos a unui lant muntos. /<lat. monticellus

SA, sei f. 1) Piesa de harnasament confectionata din piele, care se fixeaza pe spinarea calului (sau a altor animale), servind pentru sederea comoda a calaretului. ◊ A pune ~ua pe cineva a impune cuiva propria vointa. A se tine tare in ~ a fi stapan pe situatie; a fi sigur de ceva. 2) Scaunul bicicletei sau al motocicletei. 3) Os din spinarea gainii. ◊ ~ua turceasca scobitura in osul sfenoid, in care se afla glanda hipofiza. 4) Forma de relief reprezentand o depresiune intre crestele unui lant muntos, servind adesea si ca trecatoare. [Art. saua; G.-D. seii] /<lat. sella

AVANFOSA s.f. (Geol.) Depresiune alungita a scoartei terestre, situata intre un lant muntos cutat si o platforma. [< fr. avant-fosse].

DORSAL, -A adj. Referitor la partea din spate, posterioara a corpului sau a unui organ. // s.f. (Geol.) 1. Forma complexa de relief care se intinde pe zeci de mii de kilometri pe fundul oceanelor, separand doua bazine. 2. lant muntos care se intinde pe spatiul unui continent. ♦ Relief mai putin accidentat care separa unitati de relief mai joase. 3. Dorsala barometrica = linie sinuoasa care uneste punctele de mare presiune. [Cf. fr. dorsal, it. dorsale].

FLIS s.n. Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si marna, formate la fundul unei mari si devenite apoi, prin ridicarea acestuia, un lant muntos. [< fr. flysch].

AVANFOSA s. f. depresiune alungita a scoartei terestre, intre un lant muntos cutat si o platforma (< fr. avant-fosse)

CATENA s. f. 1. lant de incretituri ale scoartei terestre, formate cam in aceeasi perioada de timp; sistem muntos. 2. lant de atomi uniti intre ei prin valente simple sau multiple. (< lat. catena)

DORSAL, -A I. adj. 1. referitor la partea posterioara a corpului sau a unui organ. ♦ (s. m.) marele ~ = cel mai lat muschi al spatelui. 2. (despre foneme) articulat in spatele limbii. II. s. f. 1. sistem muntos care se intinde pe zeci de mii de kilometri pe fundul oceanelor, separand doua bazine. 2. lant muntos care se intinde pe spatiul unui continent. 3. relief mai putin accidentat, care separa unitati de relief mai joase. 4. prelungire a unui anticiclon intre doua zone cu presiune atmosferica mai coborata, care poate fi asemanata cu un „bot de deal”. (< fr. dorsal)

FLIS s. n. formatie detritica din conglomerate, gresii, argila si marna, sedimentate la fundul unei mari si devenite apoi, prin ridicarea acestuia, lant muntos. (< fr. flysch)

ALEUTINI, Muntii ~ (ALEUTIAN RANGE), lant muntos vulcanic de-a lungul coastei sudice a Pen. Alaska (2.) Lungime: c. 850 km. Alt. max.: 3.108 m (vf. Redoubt). Cuprinde 22 vulcani activi, intre care Katmai, lacuri vulcanice etc. Turism (parcurile nationale Lake Clark si Katmai, „Valea celor 10.000 de fumuri”).

ALPII AUSTRALIENI (GREAT DIVIDING RANGE), lant muntos in SE Australiei. Cei mai inalti munti ai continentului, constituiti din roci sedimentare cu intruziuni granitice. Alt. max.: 2.228 m (vf. Kosciusko). Lungime c. 450 km.

ANTITAURUS, lant muntos (alt. max.: Erclyas Dag, 3.917 m) in Turcia asiatica, de-a lungul tarmului M. Mediterane, alcatuit din roci sedimentare, format din doua culmi paralele: Tahtali Daglari (Bey Dag, 3.054 m) si Binboga Dag (2.830 m). Pantele nordice au o vegetatie de stepa, iar cele sudice sint acoperite cu paduri subtropicale.

BALCANI sau STARA PLATINA, lant muntos in Bulgaria, intre Timok (la V) si Marea Neagra (la E). Lungime: 555 km. latime: 20-50 km. Geologic si geografic, B. se impart transversal in trei sectoare distincte: B. Vestici, alcatuiti din roci cristaline si eruptive vechi, calcare mezozoice si flis; culmi cu versanti abrupti; trecatori inalte; alt. max.: 2.168 m (vf. Midjar); B. Centrali, formati din sisturi cristaline si granite; trecatori putine si inalte (Sipka, 1.330); alt. max.: 2.376 m. (vf. Botev); B. Estici, cu alt. intre 300 m (in E) si 1.000 m (in V), care impreuna cu Sredna Gora (M-tii Antibalcani), la S inchid depr. tectonice Sofia si Tundja superioara. Turism montan. Parcuri nationale.

BELOMORIAN 1. Subdiviziune superioara a Arhaicului din Scutul Baltic, reprezentata prin gnaise granulitice si amfibolite. 2. Ciclu geotectonic desfasurat la sfirsitul Arhaicului in Scutul Baltic. Structurile tectonice rezultate au constituit lantul muntos al Celomoridelor din jurul Marii Albe.

CASCADELOR (CASCADE RANGE) [kəskeid reindʒ], Muntii ~, lant muntos vulcanic si cristalin in V S.U.A. si Canadei, de-a lungul tarmului Oc. Pacific. Lungime: 1.126 km. Alt. max.: 4.392 m (Mt. Rainier). Numerosi vulcani stinsi. Parcuri nationale.

CERSKI 1. Ivan Dementievici C. (1845-1892), calator si explorator rus. A efectuat numeroase expeditii in Siberia de Est (1877-1880, 1881-1882, 1891), studiind bazinele riurilor Selenga, Tungunska inferioara, Kolima si Indighirka. A executat prima schita tectonica si paleogeografica a Siberiei. 2. lant muntos in Rep. Autonoma Iakutia (Federatia Rusa), intre riurile Iana si Kolima. Lungime: 1.500 km. Alt. max.: 3.147 (vf. Pobeda). Alcatuit din roci metamorfice mezozoice si granite. Mici ghetari.

CHEVIOT (CHEVIOT HILLS) [tʃeviət hilz], lant muntos caledonian in Marea Britanie, intre M-tii Pennini si colinele Scotiei de Sud; relief de munti mici, tociti, alcatuiti din gresii, granite si sisturi paleozoice. Alt. max.: 816 m (vf. Cheviot). Zacaminte de huila. Cresterea ovinelor.

COASTEI (COAST RANGES), lanturile ~, lant muntos de-a lungul coastei pacifice a S.U.A., intre 48º30' (str. Juan de Fuca) si 35º lat. N. Alcatuit din roci sedimentare si metamorfice. Puternica zona seismica. Lungime: c. 1.600 km. Alt. medie: 1.000 m; alt. max.: 2.424 (vf. Olympus). Parc national.

COASTEI (COAST MOUNTAINS), Muntii ~, lant muntos in Canada si S.U.A., in lungul coastei Oc. Pacific. Alcatuiti din granite si puternic tectonizati. Lungime: c. 1.700 m. Alt. max.: 4.042 m (vf. Waddington). Paduri de conifere. Mici ghetari.

NEOGEN, perioada terminala a erei tertiare, cuprinzand Miocenul si Pliocenul si caracterizata prin ridicarea lanturilor muntoase si importante manifestari vulcanice, care au determinat formarea principalelor zacaminte de minereuri auro-argentifere si de sulfuri polimetalice (ex. M-tii Metaliferi, Oas, Gutai, Tibles).

C*********I, Muntii ~, cel mai lung lant muntos de pe glob (c. 18.000 km), situat de-a lungul tarmurilor vestice ale Americii de Nord si de Sud (Anzi), constituit din doua siruri paralele. Alt. max.: 6.193 m (vf. McKinley), in America de Nord si 6.959 (vf. Aconcagua)., in America de Sud. Latime max.: c. 1.600 km in America de Nord si c. 900 km in America de Sud. Supr. totala: c. 90 mii km². Formeaza cumpana de ape dintre oceanele Atlantic si Pacific. Circa 80 de vulcani activi. In depr. intramontane se afla deserturi si semideserturi intinse. Bine impaduriti. Expl. de min. de cupru, aur, argint, cositor, plumb, platina, salpetru, petrol si carbune.

LARAMIE [lærəmi], lant muntos in partea central-vestica a S.U.A. (M-tii Stancosi), extins in SE statului Wyoming si in N statului Colorado, pe c. 240 km lungime. Alt. max.: 3.132 m (vf. Laramie). S-a format in urma unor intense miscari tectonice care au avut loc la limita dintre perioadele Cretacica si Paleogena, fapt ce i-a determinat pe geologi sa atribuie acest nume miscarilor tectonice in ansamblu care au avut loc in aceasta perioada. Zacaminte de min. de fier.

RODOPI, Muntii ~ (in bulg.: RODOPI PLANINA; in grec.: OROSIRA RODHOPIS), lant muntos in Pen. Balcanica, in SSV Bulgariei si NE Greciei, extins pe directie NV-SE, pe 290 km lungime si 60 km latime max., delimitat la N de valea fl. Marita si la V de cea a fl. Mesta. Alcatuit din roci cristaline si vulcanice, prezinta un relief domol, cu alt. ce scad de la NV la SE. Alt. max.: 2.191 m (vf. Goliam Perelik). Spre NV, R. se prelungesc cu m-tii Rila, iar spre V cu -m-tii Pirin. Zacaminte de min. de plumb, zinc, cupru si crom. Acoperiti in mare parte cu paduri. De aici izv. raul Arda.

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.

SAWATCH RANGE [sæuətʃ reindʒ], lant muntos in SSE M-tilor Stancosi, in partea centrala a statului Colorado (S.U.A.), extins pe 160 km lungime. Alt. max.: 4.399 m (vf. Elbert, cel mai inalt din M-tii Stancosi). Alte varfuri: La Plata (4.370 m), Holy Cross (4.263 m) s.a. Zacaminte de aur, argint si min. de plumb.

CATENA s. v. lant, sistem muntos.

SIR, siruri, s. n. 1. Grup, multime de fiinte sau de lucruri dispuse in succesiune, desfasurate in linie (dreapta); rand, sirag (1). ◊ Loc. adv. si adj. In sir = in rand unul dupa altul. ♦ Sirag (2). ♦ (Inv.) Rand scris sau tiparit. ♦ lant de munti; masiv muntos. ♦ Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva. 2. Succesiune de fapte, evenimente, unitati de timp etc. Sir de intamplari. ◊ Loc. adj. si adv. In sir = pe rand, succesiv, neintrerupt, necontenit. 3. Desfasurare continua si regulata, inlantuire logica a ideilor, a faptelor intr-o expunere, intr-o relatare; fir. ◊ Loc. adj. si adv. Fara sir = lipsit de legatura logica, incoerent. 4. (Mat.) Multime infinita, ordonata, ale carei elemente pot fi puse in corespondenta cu multimea numerelor naturale. – Refacut dupa sire (pl. lui sira).

MUNCEL, muncele, s. n. Munte sau deal mic, care constituie o treapta mai coborata a unui lant sau a unui masiv muntos, cu structura cutata, alcatuit din roci dure. – Din lat. monticellus.

muntos ~oasa (~osi, ~oase) 1) (despre terenuri) Care este acoperit cu munti. 2) Care este constituit din munti. lant ~. /munte + suf. ~os

CATENA ~e f. 1) chim. lant de atomi uniti intre ei prin valente. 2) Sir de incretituri ale scoartei pamantesti formate sub influenta unei presiuni laterale. ~ muntoasa. /<lat. catena

lant s. 1. (rar) zale (pl.), (inv. si reg.) ratez, (Maram.) stir, (inv.) catena, lantug, veriga. (Vaca prinsa in ~.) 2. (CHIM.) catena. (Un ~ leaga intre ei atomii de acelasi fel ai unei substante.) 3. (GEOGR.) sistem muntos, (livr.) catena. 4. (GEOGR.) brau, sir, sirag. (~ul dealurilor extracarpatice.) 5. v. convoi.

lant ~uri n. 1) Obiect constituit dintr-un sir de verigi, asamblate consecutiv intre ele si folosit pentru legare, suspendare, tractiune etc. 2) Unealta constituita din mai multe vergele metalice puse cap la cap si folosita la masurarea pamantului. 3) fig. Succesiune de elemente omogene; sir; rand; serie. ◊ ~ de munti sistem muntos; sir de munti. Reactie in ~ succesiune de reactii elementare, care continua de la sine, una din alta. A se tine ~ a urma unul dupa altul fara intrerupere. In ~ in sir continuu. /<bulg. lanec